Avertisment dur pentru cluburi: "Soluții precum prima de Ligă a lui Marica pot fi abuz de lege!"

Expertul îndeamnă cluburile să exploateze cît mai mult facilitățile pe care le oferă cadrul legislativ actual, dar să nu fie tentate să calce pe lîngă lege. 

"Taxele ne sugrumă". "Cum să facem performanţă cînd plătim la stat mai mult decît sportivilor?". Sînt teme vehiculate frecvent de şefii din sportul românesc în ultimii ani, cînd cluburile şi federaţiile s-au plîns că trăiesc la limita existenţei.

De la 1 ianuarie 2016, s-a produs o schimbare majoră în domeniu. "Prin noul cod fiscal, România devine un mic paradis pentru sportivi", explică Gabriel Sincu, director executiv la compania de consultanţă financiară şi audit Ernst&Young.

"Am primit un telefon într-o zi din partea Gabrielei Szabo, care era în fruntea MTS. Ne-a rugat să-i sprijinim în procedurile de modificare a codului fiscal pentru a obţine o serie de facilităţi pentru sport. I-am spus că ajutăm gratis, fiindcă oricum eram implicaţi în discuţiile legate de schimbările pe cod", explică Sincu. Şi acceptă să detalieze subiectul, cu trimitere la cinci prevederi cu aplicare în sport.

1. De la 0,3% la 0,5% pentru sponsorizări

O companie îşi va putea scădea din impozitul datorat valoarea unei sponsorizări: 0,5% din cifra de afaceri sau 20% din impozitul pe profit (minimul dintre cele două). Plafonul a crescut de la 0,3% la 0,5%. Astfel, se măresc sumele pe care companiile le pot direcţiona inclusiv către susţinerea sportului fără a pierde nici un ban. Ernst&Young a efectuat şi o simulare pe cifre, prezentată anul trecut la o întîlnire cu reprezentanţii federaţiilor.

Element Cum a fost în 2015 Cum e din 2016 Diferenţe (Ă/-)
a) Cifră de afaceri (CA) 10.000.000 10.000.000 -
b) Profit impozabil 1.500.000 1.500.000 -
c) Impozit pe profit (16%) 240.000 240.000 -
d) Limita 0,3%/0,5% din CA 30.000 50.000 Ă20.000
e) Limita 20% din impozit profit 48.000 48.000 -
f) Sponsorizare acordată 50.000 50.000 -
g) Credit fiscal (minim între pct. d, e, f) 30.000 48.000 Ă18.000
h) Impozit pe profit datorat (c-g) 210.000 192.000 -18.000

"Majoritatea cetățenilor știu că, din impozitul datorat, pot orienta 2% către susţinerea unei entităţi non-profit. Se întîmplă acelaşi lucru cu firmele, care pot distribui pentru ajutorarea sportului anumite procente din cifra de afaceri sau din impozitul pe profit"
Gabriel Sincu, director executiv Ernst&Young

2. Prime de obiectiv neimpozabile

Nu se vor plăti impozite pentru premiile încasate ca urmare a clasării pe locurile 1-6 la Europene, Mondiale, Jocuri Olimpice/Paralimpice (înainte, facilitatea se referea doar la sportivii medaliaţi, locurile 1-3). De asemenea, ca noutate, cluburile vor putea oferi prime neimpozabile pentru calificarea şi participarea în competiţiile continentale/mondiale. La fel se întîmplă cu federațiile calificate cu naționalele la Mondiale sau Europene.

3. Relaxare la asigurările sociale pe salariile mari

Indiferent de nivelul venitului sportivului, o parte din asigurările sociale suportate de angajator şi angajat (gen contribuţii pentru sănătate) vor fi plafonate la nivelul 5xsalariu mediu brut (5x2.681 RON în prezent). Concret, dacă un fotbalist are salariu lunar de 30.000 RON, contribuţiile vor fi calculate doar pentru 13.405 RON, ceea ce aduce o relaxare fiscală pentru cluburile dispuse să plătească salarii mari.

4. TVA mai mic pentru bilete

Scade cota de TVA pentru bilete la evenimente sportive de la 24% la 5%. Măsura e echivalentă cu stabilirea unor preţuri mai reduse la tichete și cu bani suplimentari în bugetul cluburilor/federaţiilor. De exemplu, dacă FRF va încasa circa 1,5 milioane de euro din biletele pentru amicalul cu Spania din martie, ar rezulta un plus din TVA de 285.000 euro! Suma s-ar regăsi ori în bilete mai ieftine, ori într-un supliment financiar în vistieria federaţiei.

"A fost complicat să obţinem scăderea TVA pe evenimente sportive, pentru că e o taxă reglementată precis de o directivă europeană. Din fericire, am găsit în lege portița necesară"
Gabriel Sincu, director executiv Ernst&Young

5. Dispar taxele pentru sedii

Nu se vor mai plăti taxe pe clădirile federaţiilor, statut aplicabil şi spaţiilor în care funcţionează instituţii aflate sub coordonarea Ministerului Educaţiei şi MTS. Banii respectivi rămîn, prin urmare, în bugetele cluburilor/federaţiilor.

355.219 lei a fost impozitul plătit de FRF pentru Casa Fotbalului în 2015 (circa 81.000 euro): suma respectivă va dispărea din obligaţiile de plată pentru 2016

"Prime neimpozabile imense şi salarii impozabile minime? E abuz de lege!"

Gabriel Sincu spune că modelul de plată adoptat de Becali în cazul lui Marica e riscant şi avertizează că posibila tentaţie a conducătorilor de a abuza de noile facilităţi "poate închide repede acest mic paradis fiscal sportiv"

-Domnule Sincu, să le luăm pe rînd. Creşte plafonul sponsorizărilor de la 0,3% la 0,5% din cifra de afaceri a unei firme. Care ar fi impactul?
-Am făcut un studiu pentru a vedea cît de folosită e această facilitate. Am constatat că puţin peste jumătate dintre firmele care ar putea oferi sponsorizare o şi fac. Se întîmplă în special la companiile mari sau la cîteva business-uri antreprenoriale, care au oameni destupaţi la minte. În rest, celorlalți nu le pasă sau nu ştiu despre ce e vorba. Ideea e că banii aceştia nu-i dau patronii din buzunarul propriu. De exemplu, dacă o firmă are de plătit 1.000 de lei impozit, poate direcţiona 200 de lei pentru sponsorizare, restul de 800 de lei mergînd la stat.

"Conducătorii din sport sînt prizonierii ideii «să ni se dea»"

-Nu e şi vina celor care ar trebui să atragă sponsorizările?
-Foarte adevărat! În vara lui 2015, invitat de Gabi Szabo, am participat la o întrunire cu federaţiile sportive pentru a le explica oamenilor noile facilităţi fiscale. Cei din sistem sînt însă prizonierii unui mod de gîndire de tipul "să ni se dea, să ni se aducă". Lucrurile nu mai stau ca în urmă cu 20-30 de ani. Ei trebuie să intre în competiţie pentru bani cu celelalte organisme nonprofit din ţară.

-În ce fel?
-Există fundaţii care au oameni specializaţi pe colectarea de sponsorizări. Sînt aşa-numiţii fundraiser. Din asta trăiesc. Merg din uşă în uşă pe la firme şi le spun: "Nu vreţi să ne ajutaţi? Uitaţi ce proiect frumos avem! Numele companiei va fi asociat cu el". Sportul are atîtea de oferit, dar nu pare pregătit deloc pe acest domeniu. Spre exemplu, dacă vreau să-i cumpăr fiului meu un tricou original cu Steaua, pur şi simplu nu am de unde! E păcat că aceşti bani dinspre companii nu se duc în sport.

-Cum v-aţi dat seama că oamenii din sistem sînt blocaţi?
-Cînd explicam, mă întrebau tot timpul: "Bun, dar cine să facă asta?". Păi, cine? Dumnevoastră, cei din sală! Angajaţi un student, îl puneţi să vină la Ernst&Young, îi explicăm gratis ce are de făcut. Îi dăm foiţa cu care să meargă din poartă-n poartă şi să recite poezia. "Da, dar e mai complicat. Nu poate să ne dea direct ministerul?!". Nu mai merge aşa. Trebuie să dai din coate.

"Fiscul poate spune că e tranzacţie artificială"

-Trecem la primele neimpozabile. Legea face referire la primele distribuite din "sumele încasate de cluburi ca urmare a calificării şi participării la competiţii intercluburi oficiale europene sau mondiale". Dacă Pandurii, spre exemplu, termină pe locul 4 în Liga întîi şi obţine loc în Europa League, poate apela la această facilitate fiscală?
-Desigur. E o calificare europeană. Probabil însă că vor exista şi anumite tentaţii fiscale, fiindcă asta e firea omului, să încerce să facă anumite optimizări de tipul "nu mai dau bani pentru campionat, fiindcă se impozitează, premiez doar calificarea în cupele europene, neimpozabilă".

-Scuze, dar avem deja primul caz notoriu de acest gen. Gigi Becali îi va da lui Marica doar salariul mediu pe economie şi un milion de euro neimpozabili dacă Steaua merge în Champions League!
-Aici e o chestiune sensibilă, la care conducătorii trebuie să aibă mare grijă. Să separe atent aceste elemente, fiindcă există riscul ca fiscul să spună că sînt tranzacţii artificiale, abuz de lege şi să opereze propriile estimări. Se vor uita, de exemplu, care e istoricul salariilor la club pe ultimii trei ani, vor stabili nişte procente şi vor fi în măsură să ceară o redistribuire a fondurilor plătite, cu impunerea unor impozite în funcţie de tradiţia salariilor. De aceea ar trebui să nu se abuzeze de această facilitate, fiindcă ar putea fi pierdută.

-E un fel de dans pe sîrmă!
-Nu neapărat, e vorba despre menţinerea unui echilibru. În fiscalitate trebuie să arătăm substanţa unei tranzacţii. Da, e normal ca jucătorul X să încaseze o primă de calificare. Nu, nu e normal să nu primească un salariu. E un nonsens. Ceva nu se leagă. Asta e, cu siguranţă, un abuz de lege! Dacă există însă un raport decent, menit să stimuleze într-adevăr performanţa, fiscul n-are ce să mai spună. Plus că mai e la mijloc şi voinţa sportivului. Accepţi o asemenea separaţie financiară riscantă? Dacă se întîmplă ceva neprevăzut în campionatul intern şi ratezi obiectivul internaţional? Ce faci? Nu mai iei nici un ban?

FRF salvează 560.000 E!

Pentru calificarea la Euro 2016, FRF va încasa de la UEFA circa 8 milioane de euro, dintre care 3,5 milioane euro se vor distribui către jucătorii folosiți în preliminarii. Cînd au fost făcute negocierile, federaţia ştia că trebuie să achite şi impozitul de 16% pentru primele respective, adică 560.000 de euro. Banii vor rămîne acum la bugetul FRF, fiindcă recompensa către "tricolori" intră sub jurisdicţia noului cod fiscal, devenind neimpozabilă!

"Nu sînt expert în domeniu, dar ştiu că în străinătate e ceva mai rău pentru sportivi din punctul de vedere al taxărilor. Pentru sumele mari încasate, achită chiar şi peste jumătate din venit. Cunosc asta şi de la expaţi, care-şi păstrează în ţara de origine contribuţiile la pensie şi sănătate, dar îşi mută imediat impozitarea pe venit în România, unde e 16% faţă de 40-50%"

"Oamenii din sportul românesc ar trebui să-i ridice o statuie lui Gabi Szabo pentru facilităţile obţinute în mandatul său. Ar fi însă păcat să se abuzeze acum de aceste lucruri, fiindcă Ministerul de Finanţe ar putea închide oricînd portiţa" Gabriel Sincu, director executiv la Ernst&Young