Articol de GSP - Publicat sambata, 10 octombrie 2015 20:54
Sebastian Domozină s-a stins din viaţă în urmă cu 18 ani, pe 10 octombrie 1997, la doar 59 de ani. Se odihnește în cimitirul Ungureni, la cîţiva metri de mormîntul golgeterului Universităţii Craiova, Ion Oblemenco.
Sebastian Domozină s-a stins din viaţă în urmă cu 18 ani, pe 10 octombrie 1997, la doar 59 de ani. Se odihnește în cimitirul Ungureni, la cîţiva metri de mormîntul golgeterului Universităţii Craiova, Ion Oblemenco.
În 1964, vocea lui s-a auzit pentru prima dată la radio. Întîmplător sau nu, în acel an echipa pe care a slujit-o întreaga carieră a debutat în Divizia A sub conducerea lui Nicolae Oţeleanu.
A transmis din "Cetatea Banilor" fiecare meci într-un stil care s-a dovedit a fi inconfundabil. “Buna ziua din capitala Olteniei va spune Sebastian Domozina…”, aşa şi-a început fiecare transmisie din Craiova, în cei peste 30 de ani de carieră. Glasul său a răspîndit audio spiritul oltenesc unic. De aici şi celebrele fraze rămase în folclorul emisiunii "Fotbal minut cu minut": "şutul a trecut milimetric pe lîngă poartă" ori “portarul a facut un salt de peste 50 de centimetri deasupra porţii".
În total, aproximativ 1000 de transmisiuni printre care cele din 1973, anul cînd Ştiinţa a pierdut campionatul, dar a cîştigat un titlu mai strălucitor ca orice altă medalie şi anume, cel de "Campioana unei mari iubiri", a strigat gol de fiecare dată cînd Ion Oblemenco a perforat plasele adverse, a fost prezent pe "Elland Road" din Leeds în 1979, atunci cînd "Ştiinţa" lui dragă a obţinut prima victorie din istoria fotbalului românesc pe pămîntul celor care au inventat "sportul rege", ba chiar mai mult, bucuria din momentul reuşitei lui Cîrţu i-a uimit chiar si pe englezi. Domozină avea să spună: "Mă simt oltean chiar şi la… Leeds!”.
Tot Sebastian Domozină a fost alături de generaţia lui Balaci, memorabilă fiind şi reacţia din cel mai frumos moment al "Craiovei Maxima", golul lui "Negoro" din minutul 82: “Goooooooooooooooool, gooooooool, gol, gol, gol, gol, gol….extraordinar, extraordinar, extraordinar….Negrila, fundasul Negrila a sutat necrutator de la marginea careului de 6 metri…”.
A trăit mărirea, decăderea şi renaşterea Craiovei în 1991. Ultimele prezenţe la microfon din cabina de transmisie au fost în 1995. Iarăşi, întîmplător sau nu, acela a fost şi ultimul an în care U Craiova a prins podiumul, la finalul sezonului 1994/95, gruparea "alb-albastră" ocupînd locul 2.
Radio Oltenia Craiova a publicat azi mai multe înregistrări audio in memoriam Sebastian Domozină. Le poți asculta pe toate AICI
