Articol de GSP - Publicat sambata, 03 aprilie 2010 00:00
Cristi Chivu a avut puterea să plece de lîngă părintele său, care era pe moarte, şi să joace cu Reşiţa împotriva Ceahlăului, în anul 1998
Cariera lui Cristi Chivu a trecut printr-o zi absolut groaznică, iar felul în care a întîmpinat căpitanul echipei naţionale evenimentele îl onorează. Nu, nu este vorba de accidentarea recentă de la cap. Ci despre un episod petrecut în seara zilei de 31 martie 1998. Cu cîteva ore înainte ca tatăl lui Cristi, Mircea Chivu, fost fotbalist şi antrenor la CSM, să închidă definitiv ochii, răpus de cancer la 44 de ani.
"Du-te şi cîştigă pentru mine!"
Reşiţa era în cantonament la stadion, a doua zi avea meci greu, cu Ceahlăul. La un moment dat a sunat telefonul, apoi Cristi Chivu a fost anunţat cu voce sugrumată: "Mergi pînă acasă. Poţi să stai cît vrei tu". Mircea Chivu îşi trăia ultimele clipe şi a vrut să îşi ia rămas bun de la fiul căruia îi sădise atît de bine în suflet iubirea pentru fotbal. Cu obrajii inundaţi de lacrimi, Cristi a dat ochii cu părintele său. Cînd puterile îl părăseau de tot, i-a spus puştiului: "Du-te înapoi în cantonament şi pregăteşte-te de meci. Bateţi Ceahlăul pentru Reşiţa şi pentru mine!".
Copilul a plecat mai mult dus pe braţe. A ajuns în cantonament şi a avut forţa să reintre în programul echipei. Reşiţa a bătut cu 5-1, golurile curgeau unul după celălalt pentru Mircea Chivu. Cristi a marcat şi el unul, ascultîndu-şi tatăl. "Cu Anglia a pus şi tata mîna" Doi ani mai tîrziu, Chivu era deja titular la echipa naţională. La Euro 2000 a dat acel gol ciudat cu Anglia, deschizînd drumul României spre victoria cu 3-2. A avansat undeva în stînga şi a lovit mingea cam ca la o centrare. Însă balonul şi-a încheiat bucla chiar în vinclu: "Sînt sigur că tata, de acolo de unde e, a pus mîna şi a oprit acea minge în poartă", declara Cristi, fericit, după meci, zîmbind către cer.
