Psiholoaga franceză Marie Haddou, autoarea cărţii "Cum să spui NU", arată de ce un refuz politicos, dar ferm, costă mai puţin decît o tergiversare sau un DA smerit
Gazeta Sporturilor şi Editura Trei vor scoate pe tarabe pe 11 mai "Cum să spui NU", volumul cu numărul 5 din Top 10 cărţi care te ajută să evoluezi. Toate cărţile din această serie sînt scrise de experţi de renume mondial în psihologie şi fiecare dintre ele ne învaţă să ne dezvoltăm şi să ne simţim mai bine cu noi înşine. Marie Haddou a insistat pe puterea lui NU, cuvîntul care uneori ne echilibrează şi ne fereşte de abuzuri.
- Cum poţi să refuzi, fără să pară că eşti rău-voitor ? - Cheia e să fii hotărît. Adică, să spui un NU limpede, calm, ferm şi lipsit de agresivitate. Un NU care să-ţi permită să fii tu însuţi şi să ai relaţii mai libere, asumîndu-ţi că celălalt are tot dreptul să-ţi ceară ceva şi că tu eşti la fel de îndreptăţit să-l refuzi. Pentru a atenua supărarea, poţi să-i arăţi celuilalt că totuşi îţi pasă. În loc să-l refuzi sec, propune-i o soluţie alternativă: "În acest weekend nu pot, dar hai să rezolvăm problema săptămîna următoare".
- De ce ne vine atît de greu să spunem NU şefului sau părinţilor cînd vin cu solicitări exagerate? - Mai întîi, pentru că educaţia ne transformă în nişte oameni supuşi, disciplinaţi, şi e greu să treci peste nişte norme care îţi modelează felul de-a reacţiona şi de-a gîndi. Individul ajunge să fie convins că trebuie să cedeze, pentru a reduce tensiunile şi a facilita relaţiile sociale. Apoi, spunînd DA, îţi faci viaţa mai uşoară şi nu trebuie să mai dai atîtea explicaţii. De asemenea, evităm să refuzăm pe cineva atunci cînd ne temem că vom rata o oportunitate, că vom răni sau vom scoate din sărite pe cineva ori că vom fi criticaţi sau respinşi.
- În cartea dumneavoastră propuneţi un termen paradoxal: "NU-ul pozitiv"… - Este un NU spus la modul afirmativ, un NU care nu-l respinge pe celălalt, ci refuză doar cererea sa, lăsînd o portiţă deschisă, o invitaţie la dialog. Este un NU care îţi permite să fii autentic şi sincer în relaţie şi care, în acelaşi timp, pune nişte limite clare şi îţi consolidează stima de sine.
- Ce e de făcut pentru a ne perfecţiona în "arta" de a spune acest "NU pozitiv"? - Un prim exerciţiu este acela în care vă puteţi imagina ce-ar fi dacă aţi spune NU: evaluaţi realist ce pierdeţi şi ce cîştigaţi din asta şi încercaţi să vă imaginaţi dinainte cum veţi reacţiona în faţa celui care vă cere ceva, ce îi veţi spune, ce răspunsuri riscaţi să primiţi şi cum l-aţi putea contracara. Nu vă precipitaţi, nu răspundeţi imediat; cereţi un răgaz pentru a vă putea stăpîni emoţiile, dar şi pentru a putea reflecta. Din "antrenament" fac parte şi refuzurile în cazul unor mize mai mărunte: să refuzi un produs la ofertă pe care ţi-l propune vînzătorul este mult mai simplu decît să-i spui NU fiicei tale care te roagă să ai grijă cîteva zile de copiii ei. Şi încă un truc: nu tergiversaţi şi nu vorbiţi aluziv, aspecte care mai curînd îl vor înfuria pe celălalt.
- Ce faci cînd celălalt insistă cu cererea sa? - Terapiile comportamentale oferă două tehnici care îţi permit să nu te dai bătut. Prima este cea a "discului zgîriat": repetă calm, precis şi hotărît ce ai de zis, pînă cînd persoana vă înţelege. Dacă persistă, spune-i: "Mi-ar plăcea să asculţi ce am să-ţi spun". A doua tehnică este aceea a "ecranului mental", cînd nu-i mai laşi celuilalt nici un pretext de care să se agaţe. Dacă îţi spune: "Cum poţi fi atît de nesuferit şi să mă laşi baltă?", răspunde-i "Uite că uneori sînt şi eu mai antipatic! O recunosc!".
- În fine, nu există totuşi şi situaţii cînd chiar nu e bine să refuzi? - Dacă e vorba de cineva care are cu adevărat probleme grave, ar trebui să-l ajuţi. În alte cazuri, vei vedea că ajungi să consumi mai multă energie încercînd să spui un NU cît mai politicos, în loc să răspunzi unei cereri care n-ar fi fost chiar aşa de solicitantă. Mai mult, poţi ajunge şi în cazuri în care eşti ameninţat la modul fizic, aşa că merită un DA, ca să ieşi teafăr din acea încurcătură.
Mesaje digerabile "Dacă refuzul tău va fi politicos şi nonagresiv, nu va exista nici un motiv pentru ca interlocutorul să se supere pe tine", afirmă Marie Haddou. Pentru a nu răni orgoliul celui refuzat, poţi folosi formule prevenitoare, pentru ca mesajul să fie mai uşor de "înghiţit", iar tu să te simţi mai puţin vinovat: "Vă înţeleg foarte bine, dar mi-e imposibil să vă ajut acum", "Mi-e greu să vă dau acest răspuns, dar…", "Înţeleg că sînteţi surprins de refuzul meu, dar…".
