Jurnalul savuros al Euro 2012 arid sau cum se respiră fotbalul dincolo de Prut

Articol de GSP - Publicat marti, 04 august 2015 18:31

Un jurnalist român, Christian Frisk, a trăit turneul continental de anul trecut din postura de comentator la televiziunea publică din Moldova: experienţele lui au devenit o carte de suporter şi o expediţie inedită

Întîi de toate, cine e tipul acesta, român get-beget, cu nume scandinav, care a scris trăind la Chişinău şi prin împrejurimi despre Euro 2012? Nu-l cunosc personal, am aflat amuzat că foloseşte un pseudonim dobîndit de la arbitrul suedez Anders Frisk! Jurnalist radio la Sport Total FM, Christian a comentat europeanul şi Jocurile Olimpice pentru Moldova 1, televiziunea publică de peste Prut. Cum arată o carte despre un turneu fără multe momente memorabile?

Un jurnal de trăitor în sport

Jurnalul propriu-zis începe abia din pagina 70, după "tatonări", un rezumat al campionatelor europene de pînă anul trecut şi avancronici ale grupelor Euro 2012. Destul de greu, un cititor "rece", fără dragoste de fotbal se poate pierde pe parcurs.

În fapt, cartea nu poate fi citită decît de un microbist adevărat. Pentru că e scrisă nu de un jurnalist sportiv, cît de un suporter cu ochi viu şi inima dăruită total. Poate cel mai mare avantaj al volumului stă tocmai în autenticitate, în starea de proaspăt şi de confesiune fără giumbuşlucuri.

Aş îndrăzni să nu consider "Eurofotbalul" lui Christian Frisk o piesă literară, cît un ferm şi admirabil volum de presă. Sună incoerent, dar cine poate să poziţioneze literatura sportivă mai bine de atît, îl îndemn să o facă.

"A scrie despre fotbal în zilele noastre este cel mai uşor lucru cu putinţă. Dar şi cel mai greu. Atunci cînd o faci responsabil şi descriind ce înseamnă cu adevărat fotbalul, nu doar aventurile omeneşti"
Cristian China-Birta, în prefaţa cărţii

Trei lumi spectaculoase

Publicat cu sprijinul sportlocal.ro, jurnalul e o dublă expediţie, dacă nu o aventură chiar spre trei lumi. Întîi avem spaţiul basarabean, cu realităţile lui fotbalistice şi de presă, în toată dulceaţa paradoxurilor şi deplina manifestare a subiectivului. Nu voi tălmăci episoadele: atît de candid şi nonşalant povesteşte Christian Frisk aventurile sejurului la Chişinău, încît n-are rost.

A doua lume e însuşi autorul, un tip pe care îl bănuieşti a fi neconvenţional, devorator de evenimente sportive şi produs al unor lecturi care l-au "sculptat" într-un mod provocator pentru cititori. Iar a treia e campionatul european de fotbal, găzduit de Polonia şi Ucraina, un turneu peste care s-a trecut uşor şi în care fotbalul n-a zgîndărit covorul pretenţios al memoriei în prea multe rînduri. De-aici, alt merit al cărţii: Euro 2012 e mai frumos citit decît a fost pe viu.

"Imaginile, prin atangonismul lor, sînt superbe. Fotbaliştii iberici sînt însoţiţi de copiii lor care sînt îmbrăcaţi în tricourile taţilor, croite însă în miniatură, pentru trupurile lor. De partea cealaltă, Italia e în lacrimi. Pirlo plînge, Chiellini plînge, Buffon plînge... Jumătate de Moldovă plînge pentru Italia, cealaltă se bucură pentru Spania"
Christian Frisk, în capitolul dedicat finalei Euro 2012

Debut fără fiţe

Există şi minusuri, dar e vorba de un debut literar iar ele ţin cumva de zona aşteptărilor eminamente subiective, nu neapărat de "oferta" lui Christian. Poate că la "Cuprins" ar fi fost mai atrăgătoare nişte titluri sugestive şi nu doar simpla datare, sau o primă copertă cu o imagine mai vie şi mai adaptată ar fi potenţat mai mult valoarea conţinutului. Repet, luaţi-le drept pretenţii de chiţibuşar.
Ce rămîne e însă cert: o retrăire, în cheie prietenoasă şi profesionistă a unui turneu care sună mai bine acum decît s-a întîmplat. O scufundare fără fiţe în fotbalul vecin şi în lumea din jurul acestuia. Un volum în urma căruia se nasc promisiuni, aşteptări şi cititori.