Avocatul diavolului
Scena a avut loc sîmbătă, pe 19 septembrie, de unde și presupunerea că n-ați uitat-o. Prima repriză a meciului Chelsea-Arsenal intrase în prelungiri la scorul de 0-0 cînd Diego Costa l-a lovit pe Koscielny și, zgî-riindu-l și provocîndu-l, l-a scos […]
Scena a avut loc sîmbătă, pe 19 septembrie, de unde și presupunerea că n-ați uitat-o. Prima repriză a meciului Chelsea-Arsenal intrase în prelungiri la scorul de 0-0 cînd Diego Costa l-a lovit pe Koscielny și, zgî-riindu-l și provocîndu-l, l-a scos din pepeni pe Gabriel. Acesta și-a pierdut cumpătul: a ripostat și a văzut cartonașul roșu! Ulterior, în superioritate numerică jumătate de partidă, trupa lui Mourinho a învins cu 2-0.
Deși “centralul” Mike Dean doar l-a avertizat pe Costa, brazilianul naturalizat spaniol care a șters-o șmecherește de lîngă adversar de parcă nu el ar fi stîrnit scandalul, Comisia de Disciplină a FA l-a suspendat pe baza probelor video.
Acuzîndu-l de atitudine nesportivă, mai exact, de “conduită agresivă”, i-a dat 3 etape. Mou a protestat vehement, Chelsea a depus apel, dar sancțiunea a rămas în picioare. A fost iertat însă brazilianul Gabriel, care inițial luase 3 etape.
Comportarea lui DC n-a surprins în mod special. Tînărul Zouma, francezul sosit recent pe Stamford Bridge de la Saint-Etienne, și-a caracterizat coechipierul într-o manieră nu tocmai măgulitoare. Mai întîi s-a declarat mîndru că e coleg cu Diego, apoi a mărturisit că “se știe că lui Costa îi place mult să trișeze, să-și scoată adversarii din joc!”
Ca să fim corecți, Diego da Silva Costa, acesta e numele său complet, a avut de la cine învăța să se poarte pe teren ca-n codru . De la Diego Simeone în cele 4 sezoane petrecute la Atletico Madrid și, începînd din 2014, de la José Mourinho. Tehnicieni de superclasă, dar niște agitați lipsiți de scru-pule, gata să facă orice pentru a obține victoria. Să inducă în eroare, să încalce regulile, poate să și fure.
Să zic așa, deși nu zic frumos, Cholo și The Special One l-au stricat mai tare pe Diego. I-au transmis că, inclusiv pe terenul de fotbal, scopul scuză mijloacele. Că esențial e să cîștigi, indiferent cu ce preț, indiferent cum. Că imperativ e să cîștigi.
Cazul părea încheiat. Lumea întreagă aprecia că DC a găsit ce-a căutat și că pedeapsa dictată contra lui se justifică pe deplin, moment în care în apărarea spaniolului a sărit însuși Pelé! Băgîndu-se ca musca-n lapte, rol pe care, din păcate, îl interpretează des în ultimul timp , Perla Neagră s-a trezit că “Diego e un băiat de treabă, iar Luis Suarez a făcut lucruri mult mai urîte”!
O fi făcut, nu spun nu, deoarece i-a mușcat pe Chiellini, pe Ivanovici și pe Bakkal, însă a și suferit de pe urma ieșirilor sale. Interdicția de 4 luni și suspendarea pe 9 partide din “națională” încasate la CM 2014 după Uruguay-Italia, cînd l-a “compostat” pe Chiellini, au însemnat cea mai drastică sancțiune din istoria Mondialelor. Atît că, scuzați, ce-i cu asta, care-i legătura?! De ce trebuia Costa comparat cu Suarez, pe ce chestie?!
Intervenția lui Pele aduce aminte de un banc cu rusul și americanul. Fiecare pretindea că metroul lui merge uns și al celuilalt, depășit, învechit, întîrzie mereu. După ce metroul de la Mosco-va n-a venit jumătate de ceas în stația în care cronometrau cei doi pariori, rusul n-a acceptat că a pier-dut prinsoarea și s-a repezit la gîtul yankeului: “Mă, voi vorbiți, nu vă e rușine, voi care-i linșați pe negri?!”.
Părerea mea și a majorității e că Diego Costa a primit ce-a meritat.