Dino Zoff

Pentru a celebra semicentenarul UEFA, organizatorii EURO 2008 au solicitat fiecărui for naţional participant la întrecerea din vara acestui an să nominalizeze cîte o figură marcantă a fiecărei reprezentative în istoria celei mai importante competiţii fotbalistice a Europei. Astfel, 16 de nume cu rezonanţă în întreaga lume au fost aşezate de votanţi în panoplia celebrităţilor care au făcut, prin evoluţiile lor, ca EURO 2008 să strălucească intens de-a lungul istoriei sale.

Născut în februarie 1942, Dino Zoff este o legendă vie a fotbalului italian, un ambasador de succes al ţării sale şi un extraordinar deţinător de recorduri.

În 22 de ani de carieră (1961-1983), fostul mare portar a bifat 570 de partide în Serie A pentru Udinese, Mantova, Napoli şi Juventus. Pentru torinezi, Zoff a stabilit un record incredibil: 332 de meciuri consecutive, neratînd nici un joc timp de 11 ani, dar şi 903 minute fără gol primit. La fel de impresionant este palmaresul său şi la nivel de echipă naţională: 112 selecţii (59 ca şi căpitan al squadrei azzura), 4 turnee de Campionat Mondial, unul cîştigat (1982) şi un record încă valabil de 1.143 de minute fără gol primit în această competiţie.

Performer într-o epocă în care fotbalul era doar un sport, nu fenomenul global de astăzi, Dino Zoff contrasta puternic prin comportamentul şi calmul său, faţă de excesele pe care le fac fotbaliştii actuali. "Dacă nu aş fi fost portar, mi-aş fi folosit mîinile pe care mi le-a dat Dumnezeu pentru a munci ca mecanic sau ca fermier. Am avut o carieră atît de lungă pentru că în viaţă întotdeauna înveţi ceva nou şi ai m ereu posibilitatea de a deveni mai bun, dacă ai şi voinţă", a explicat Zoff secretul său.

Zoff şi-a început cariera la Napoli, în 1967, pe vremea cînd avea 25 de ani. Viaţa din oraşul de la poalele Muntelui Vezuviu i-a călit mai tare caracterul său şi aşa puternic: "Napoli şi eu eram ca două extreme care se atrăgeau. Ne-am îndrăgostit imediat unul de celălalt", spune Zoff. La vîrsta de 30 de ani, goalkeeper-ul a făcut pasul către Juventus, contribuind decisiv la performanţele "Bătrînei Doamne", antrenate la acea vreme de Giovanni Trappatoni şi care îi mai avea în componenţă pe Gentile, Scirea, Tardelli, Causio, Paulo Rossi şi Roberto Bettega. La Torino, Dino Zoff a cucerit 6 titluri, două cupe ale Italiei, o Cupă UEFA, dar a şi pierdut două finale de Cupa Campionilor (cu Ajax în 1973 şi cu Hamburg în 1983).

Cea mai importantă realizare a lui Zoff din cariera de fotbalist rămîne însă Cupa Mondială cucerită în 1982, după dezamăgirile din 1970, 1974 şi 1978.

După acea finală cîştigată în faţa Germaniei de Vest, artistul italian Renato Gattuso a pictat o frescă în care Dino Zoff este întruchipat pe stadionul Santiago Bernabeu, ridicînd spre cer trofeul suprem. Acea pictură a devenit de atunci pentru toţi iubitorii fotbalului italian o icoană . Aşa cum este şi legenda Dino Zoff.