Fotbal american, muzică, găști și pistoale » O poveste uitată despre ultimele ore din viața lui Tupac Shakur: ”Nimeni n-a vrut s-o facă”

La 21 de ani distanță de la decesul lui Tupac Shakur, Bleacher Report scoate la lumină o poveste uitată despre ultimele ore din viața raperului american.

Istoria tragică a uciderii lui Tupac este cunoscută în întreaga lume. În noaptea de 7 septembrie 1996, după meciul dintre Mike Tyson și Bruce Seldon, raperul a fost împușcat de patru ori în Las Vegas. Șase zile mai târziu, Shakur a decedat ca urmare a problemelor respiratorii și a hemoragiei abundente.

La numai 25 de ani, Tupac era deja un raper de succes care schimba industria și un tânăr actor care își începea drumul la Hollywood. Războaiele de stradă și stilul său de viață, celebrul ”Thug Life”, aveau să îi fie însă fatale. Moștenirea sa e însă uriașă, muzica sa fiind în continuare una dintre principalele influențe în viețile tinerilor afro-americani din comunitățile sărace ale Statelor Unite. Fie că visează să ajungă pe scenă sau să cucerească lumea sportului, majoritatea puștilor își încep drumul ghidați de versurile lui 2Pac.

”E Tupac! E Tupac!”

Liceul Long Beach Poly din Barstow, California, nu dispune nici acum de suficiente fonduri suficiente pentru a le oferi tinerilor atleți pe care îi crește condițiile pentru performanță. Antrenorul Jerry Jaso își dorea să își scoată din oraș băieții din echipa de fotbal american: ”Am zis că e important ca ei să vadă ceva diferit. Mulți nu văzuseră altceva în afară de Barstow”.

Așa că a aranjat un amical cu liceul Green Valley din Las Vegas, Nevada. Fondurile pentru deplasare au fost strânse din donațiile comunității. Jaso plănuise totul ca la carte pentru a-și ține în frâu jucătorii, majoritatea minori. Totul a fost dat peste cap de hotel. Deși ceruse ca toate camerele să fie grupate pe două etaje, elevii săi au fost răspândiți prin tot hotelul, iar șansele care ei să nu ajungă în cazinoul de la parter erau nule.

Dimineață, toți jucătorii aveau ochii roșii și miroseau a alcool. Meciul a fost un fiasco! Ceea ce trebuia să fie o victorie clară în fața unei echipe net inferioare s-a transformat într-o înfrângere rușinoasă, 10-16. Long Beach Poly avea un lot puternic în comparație cu adversara ei. Mai bine de un sfert din cei aproximativ 50 de jucători au primit burse de la echipe importante de colegiu, iar 5 dintre ei au ajuns în NFL, Marques Anderson, Larry Croom, Samie Parker, Ken-Yon Rambo și Darrell Rideaux.

Atmosfera în cele două autocare în drumul spre casă era sumbră. Iar distanța de peste 450 de kilometri până acasă nu ajuta. La jumătatea drumului, antrenorul a decis să oprească la un fast-food In-N-Out. Surpriză în momentul în care jucătorii au început să coboare. Robert Hollie, quarterback-ul echipei, a strigat cât îl țineau plămânii: ”Omule, e Pac aici! E Tupac aici!”.

Pistoale și amenințări

Puștii din Long Beach erau obișnuiți cu raperii. Mulți dintre ei își petreceau timpul liber la World Famous VIP Records, magazin și studio de înregistrări, un punct celebru în istoria hip-hop-ului american și locul unde au debutat artiști ca Snoop Dogg, Nate Dogg sau Warren G. Așa că șocul inițial al unei posibile întâlniri cu Tupac a trecut repede.

"Nu spun că o să schimb lumea, dar garantez că o să provoc scânteia din mintea celui care o va face" Tupac

Mulți dintre jucători au intrat în restaurant să își comande mâncare, însă un grup s-a îndreptat către locul în care se afla raperul. Lângă un SUV negru, Tupac discuta aprins cu șase-șapte dintre prietenii săi, membri ai unei găști de cartier din Compton. Era escorta sa până în Vegas, bodyguarzii săi obișnuiți fiind nevoiți să ajungă mai devreme în Nevada pentru a obține un permis temporar de port-armă.

Tupac stătea cu spatele la puștii care se îndreptau cu emoții spre el. Le-a auzit pașii, moment în care s-a ridicat brusc, iar doi dintre însoțitorii lui au scos pistoalele! ”Nu puteți să veniți așa spre mine! Nu mă știți!”, a urlat raperul.

”Eram speriat! Unii au fugit”

Pac s-a calmat până la urmă, după o nouă serie de amenințări și înjurături. Rideaux își amintește întâlnirea: ”Când ne-am apropiat de el nu eram fascinat, eram de-a dreptul speriat! Aveam un sentiment de neliniște. Genul de sentiment pe care îl aveam pe străzile de acasă când mă oprea poliția, deși nu făceam nimic”.

Atmosfera s-a relaxat însă în momentul în care Tupac a văzut că are de-a face cu un grup de liceeni: ”Până la urmă ne-a primit cu brațele deschise, iar lucrurile s-au detensionat. Unii au fugit cum au văzut pistoalele, dar cei care am rămas am putut discuta cu el. A fost scurt, dar ok”.

Dialogul a durat cam 5 minute, fiind scurtat de intervenția antrenorului Jaso. Auzise de pistoalele anturajului pe care îl avea Tupac: ”I-am luat de acolo. Era o excursie cu școala, copiii erau responsabilitatea mea”.

”Sper să mori împușcat!”

Puștii s-au urcat în autocare și au pornit spre casă. Câțiva mai nesăbuiți au strigat înjurături spre raper. Normal, de la o distanță de la care nu puteau fi auziți. :) Reacția unui coleg l-a marcat pe Croom: ”Mi-a rămas în cap. Nici până azi n-am uitat”.

N-a vrut să dezvăluie numele colegului, însă unul dintre ei a țipat în direcția lui Pac: ”De asta ai fost împușcat! Data viitoare sper să mori!”. În acea seară, la ora 21:15, raperul a fost împușcat de patru ori.

Ce s-ar fi întâmplat însă dacă unul dintre jucătorii de la Long Beach Poly ar fi alertat poliția? Posibil ca Tupac și prietenii săi să fie reținuți și să nu mai ajungă la meciul lui Tyson. Nimeni nu a scos însă vreo vorbă. Cam 70-80% dintre jucători făceau parte din găștile din Long Beach: ”Nimeni nu l-ar fi turnat. În niciun caz! Poate dacă eram de la o școală catolică”.