17 comentarii. Scrie și tu!

Legenda de la marginea terenului » Omul care a unit vedetele din NBA: O poveste despre costume extravagante, optimism molipsitor, vieți salvate și o luptă pierdută cu leucemia

Cum a marcat Craig Sager viața superstarurilor din NBA și moștenirea pe care o lasă în urmă un jurnalist care a refuzat să renunțe la zâmbet până în ultima zi

Articol de
miercuri, 21 decembrie 11:23

Din cuprins
 O carieră de peste 40 de ani ca ziarist în sportul american, mai bine de 20 dedicați baschetului
 Clinciuri celebre și incredibil de haioase cu superstarul Kevin Garnett și antrenorul Gregg Popovich
 Două reveniri spectaculoase ca reporter în timpul luptei cu leucemia
 Poveștile emoționante trăite de mari vedete din NBA alături de Sager

”Să lași o moștenire înseamnă să lași o poveste de spus”. Așa și-a început Dwyane Wade tributul pentru Craig Sager, decedat pe 15 decembrie, la 65 de ani, după o luptă crâncenă cu leucemia. Pe Wade îl știți. E starul care, alături de LeBron James, a adus trei titluri NBA lui Miami Heat, iar din vară s-a întors în orașul natal, la Chicago Bulls. Sager e un nume puțin cunoscut în România, însă e timpul să aflați și povestea lui.



Jurnalist de mai bine de 40 de ani la televiziuni ca CNN și TNT, Sager a fost un personaj îndrăgit în NBA. Pare absurd, privind spre triunghiul conflictului presă - sportivi - suporteri din România, însă un reporter a reușit să îi adune pe toți în jurul său. Mai întâi prin stilul său vesel și carismatic și costumele sale... Să spunem că Busu de la meteo e mic copil. :D Apoi prin ambiția, dorința și determinarea prin care a luptat cu o boală necruțătoare.

Sau, cum au spus cei de la ESPYS: ”E cea mai simplă dintre victorii. Și una la care noi ne gândim atât de rar. Să trăiește o zi exact așa cum vrei. Și apoi s-o începi pe următoarea cu același țel. Poate privind viața în acest fel nu rămâi fără energie și pasiune pentru ceea ce faci. Poate privind viața în acest fel e modul prin care poți să îi inspiri și pe ceilalți să trăiască la fel”.

Apreciat de comunitatea din NBA pentru stilul său jovial, Craig Sager a îmbinat perfect umorul cu baschetul. Asta i-a permis să se apropie de superstarurile din NBA, unele care păreau de neatins, și, prin atitudinea sa dezinvoltă i-a forțat să renunțe la măști și să se deschidă cu adevărat în interviuri. Un plus pentru fani, care vor să vadă și fața umană a jucătorilor pe care îi divinizează.

Prin felul său de a fi, Sager a reușit să își pună amprenta pe viața celor din jurul său. Entuziasmul pe care îl radia era molipsitor. Iar povestea sa nu poate fi spusă mai bine decât de cei care au fost marcați de prezența lui în viața lor.

”Arde costumul, omule!” :)

Relația sa cu Kevin Garnett, retras în această vară din NBA, a fost una cu adevărat specială. KG a fost primul jucător care l-a ”taxat” pe Craig pentru garderoba sa excentrică. Poate cel mai cunoscut dialog dintre cei doi este cel în care îl sfătuiește pe reporter să ardă costumul roz pe care îl purta.

Am nevoie de 10-15 secunde ca să îți spun ceva. Niciodată în viața mea nu am încercat cu adevărat să mă iau de tine și de costumele tale. În seara asta însă, insist să te duci acasă și să dai foc costumului pe care îl porți. Nu vrem să vedem așa ceva. Știu că nu porți niciodată de două ori aceeași ținută. Nu te-am văzut în viața mea de două ori în același costum. Nu îmi pasă dacă e Versace sau cât costă...

E IE...

Nu, IE, nu îmi pasă. Trebuie să-l iei și să îi dai foc!

Nu pot să păstrez nimic din el?

Nu. Nimic! Deci când ai rezolvat treaba tu trebuie să fii în fundul gol. Ăsta trebuie ars, OK? Mă bucur să te văd ca întotdeauna. Ah, și pantofii trebuie arși. Arde tot fără să mai pui întrebări. TOT! Și ciorapii roșii pe care cei de acasă nu îi văd, batista, chiloții, tot. Arde-le! Benzină, kerosen, ce vrei tu!

”Un interviu cu el era un moment mare pentru un jucător”

După decesul lui Sager, Garnett a fost invitat de TNT într-o emisiune specială și a vorbit despre prietenia dintre el și reporter. Cu această ocazie a aflat și că Sager a continuat gluma și chiar a ars costumul respectiv: ”Oh, Doamne! Nu-mi vine să cred că l-a ars. Nu am văzut asta. Știți, am un respect și mai mare pentru el acum”.

”L-am cunoscut în 1995, imediat după draft. Veneam direct din liceu și era prima dată când era atât de multă atenție în jurul meu. Era un jurnalist foarte bun. Punea întrebări incomode de care unii reporteri se feresc. M-a întrebat dacă sunt pregătit pentru NBA, dar eu nu eram pregătit nici măcar pentru întrebarea lui. Mi-a spus însă că voi fi bine pentru că am un suflet mare și că vin dintr-o familie bună. Pe moment nu mi-am dat seama ce voia să spună, dar mi-am dat seama pe măsură ce a trecut timpul.

Modul lui de a fi scotea în evidență calitățile sale de jurnalist. Era un adevărat sufletist. Dacă îl cunoșteai îți dădeai seama de asta. Ca jucător realizai că ai ajuns cineva în momentul în care vorbeai cu el. Un interviu cu el era un moment mare pentru tine. Era genul de om care își dorea să ai succes și încerca să te împingă de la spate, deși nu te cunoștea”,  a povestit Garnett la TNT.

În mai 2014, în timp ce Sager era internat în spital, Garnett i-a trimis la spital un buchet uriaș de flori. Gestul l-a impresionat: ”E incredibil faptul că se gândește la mine, mai ales că vorbim de unul dintre cei mai competitivi jucători pe care i-am cunoscut și pentru el urmează acum meciuri foarte importante”. Din păcate, medicii nu l-au lăsat să țină florile în cameră, din cauza sistemului imunitar slăbit de ședințele de chimioterapie. 

I-a salvat viața lui Rodman

Copilul teribil al baschetului mondial, Dennis Rodman are o poveste aparte cu Sager. În 1993, pe când evolua pentru Detroit Pistons, Dennis Rodman a fost la un pas să își pună capăt zilelor. Avea pistolul pregătit, însă a fost oprit la timp de Craig Sager. ”Aveam gânduri întunecate. Detroit voia să scape de oamenii importanți din echipă. Eram singur sau așa mă simțeam. Nu aveam o familie în Detroit”, a explicat Rodman în urmă cu cinci ani.

New York Times scria în 1993 că Rodman lăsase o scrisoare de adio și a fost găsit de poliție într-o parcare cu o pușcă încărcată în portbagaj. Ulterior, Rodman a dispărut pur și simplu. Sager a fost cel care l-a găsit la etajul unui club de striptease din Detroit. Într-un interviu pentru Sports Illustrated, acesta mărturisea că ”Dennis avea pistolul și urma să o facă. Am reușit să-l conving că face o greșeală”. După decesul lui Sager, Rodman a postat un mesaj de mulțumire pentru cel care i-a salvat viața.

Muza lui Shaq

Sager avea un suflet mare și obișnuia să își surprindă prietenii cu reacțiile sale altruiste. Shaquille O'Neal a dezvăluit la TNT un gest emoționant pe care Sager îl făcea pentru el: ”Craig făcea mereu ceva special pentru mine când jucam pentru LA Lakers. Friedman's e un magazin faimos în Atlanta, unde au aproape toate mărimile de adidași. El obișnuia să meargă până acolo fără să știu și să ia 20 de perechi mărimea mea. Îmi spunea «Shaq, Bruce (n.r. - proprietarul magazinului) vrea să îți alegi ce vrei». Îmi alegeam câteva perechi, iar pe restul le ducea înapoi. Nu i-am cerut niciodată asta, dar a făcut-o mereu. A fost un om incredibil de bun”.

Shaq era motivat suplimentar atunci când vedea că Sager este reporter la meciurile sale. ”Scotea ce e mai bun dintr-un jucător. Ca jucător, dacă la finalul meciului îmi lua interviu, asta însemna că mi-am făcut treaba. De fiecare dată când îl vedeam, îmi propuneam să domin jocul ca să fiu ultimul căruia îi ia interviu la finalul meciului”, și-a amintit Shaq.

"I-am mulțumit de fiecare dată când ne-am întâlnit în ultimul an. I-am mulțumit pentru că a făcut parte din visul meu. E o legendă adevărată, iar legendele trăiesc veșnic" Shaquille O'Neal

”Suntem o familie în NBA. Modul în care am reacționat, fani și jucători, și l-am îmbrățișat pe Craig Sager arată cât de apropiați suntem în această comunitate. Când ești în NBA faci parte dintr-o familie adevărată și le mulțumesc fanilor și jucătorilor pentru dragostea pe care i-au arătat-o lui Craig”
Charles Barkley, MVP-ul din 1993 în NBA

Surpriză în spital

Sager a fost diagnosticat cu leucemie în 2014, iar valul de suport oferit de comunitatea din NBA a fost incredibil. Hashtag-ul #SagerStrong a devenit rapid cel mai popular de pe twitter, iar fani, antrenori și jucători, toți s-au unit să îi fie alături. Sager s-a simțit rău în timpul unui meci, iar doctorul celor de la Dallas Mavericks a fost cel care l-a trimis de urgență la spital. Numărul de celule roșii era atât de jos încât era aproape de moarte. A avut nevoie de șase transfuzii pentru a supraviețui. Inițial, doctorii i-au spus că nu este vorba de leucemie, însă investigațiile ulterioare au confirmat verdictul de care se temea.

În timp ce era internat în spital, Sager a avut parte de o surpriza uriașă. În timp ce urmărea meciul dintre San Antonio și Dallas, a fost șocat să audă că urmează un interviu cu Gregg Popovich, antrenorul lui Spurs, realizat chiar de fiul său, Craig Sager Jr.Nu înțelegeam ce se întâmplă, fusese la spital chiar în acea dimineață. M-am prăbușit în pat și am început să plâng. A fost un moment emoționant”,  povestea Sager. Fiul său nu fusese în postura de jurnalist până în acel moment, însă a apelat la ținuta tatălui său pentru a prinde curaj înaintea dialogului cu Popovich.

”Inamicul” Popovich

Relația dintre Sager și tehnicianul lui San Antonio e una specială. Popovich e un tehnician respectat în NBA și apreciat pentru stilul său direct și exagerat de sincer. Nu este un fan al interviurilor din timpul meciurilor, iar răspunsurile sale sunt scurte, seci, dar extrem de haioase. În momentul în care l-a avut în fața sa pe Sager Jr., Popovich a avut un mesaj special pentru prietenul său: ”Te-ai descurcat foarte bine, dar aș prefera ca tatăl tău să fie aici. Craig, ne e dor tine. Ai fost o parte importantă din NBA pentru mult timp și te-ai descurcat foarte bine. Mișcă-ți fundul înapoi pe teren și promit că o să fiu mai drăguț”.

Popovich l-a tachinat în permanență pe Sager pentru stilul extravagant. ”Mă critică mereu. Îmi spune că încerc să ies în evidență. Dar dacă nu port culori vesele și nu mă simt viu, atunci nu sunt eu”, explica Sager. Popovich a fost dărâmat să afle vestea tragică despre prietenul său: ”Baschetul trebuie să treacă pe planul doi într-o zi ca asta. Trebuie să ne gândim la un om care a fost foarte special. Chiar dacă îl cunoșteai sau nu, îți transmitea acest lucru. Sunt alături de familia lui. Era un om mai bun decât era ca jurnalist. Și era un jurnalist extraordinar. Iubea oamenii din jurul lui și toți simțeau asta. Cea mai importantă calitate a sa era curajul pe care-l avea. Ce a îndurat și curajul pe care l-a arătat sunt peste posibilitățile mele de înțelegere. Dacă am avea măcar jumătate din curajul lui de a trăi fiecare zi de parcă ar fi ultima, am fi cu toții mai fericiți”.

Deși avea meci în această dimineață la Houston, Popovich a mers mai întâi la comemorarea lui Sager în Atlanta pentru a fi alături de familia acestuia. Recent, Craig Jr. i-a răspuns pe twitter unui fan care nu credea că prietenia dintre cei doi este reală: ”Pop m-a sunat timp de 32 de luni să se intereseze de starea tatălui meu, dar și de mine. Niciodată n-am avut vești bune, însă a continuat să sune mereu”.

”Credeam că am învins, că am câștigat lupta asta”

Inițial, doctorii l-au anunțat că mai are de trăit 3-6 luni. Avea nevoie de un transplant de măduvă osoasă. Deși șansele erau mici, fiul său Craig Jr. era compatibil. Transplantul a fost un succes și Sager era înapoi la muncă la numai un an după ce fusese diagnosticat cu leucemie. A fost ovaționat la scenă deschisă de fanii din Chicago, orașul său natal. Boala a revenit însă și a fost nevoit să se întoarcă în spital după un singur meci.

Credeam că am învins, că am câștigat lupta asta. Mi-au spus că mai am două săptămâni de trăit și că au un tratament neomologat. Era riscant, pentru că mă putea omorî”, povestea Sager. A îndurat chimioterapie non-stop pentru 14 zile consecutive! În mod miraculos, a supraviețuit și a fost supus unui nou transplant. Din nou, cancerul dispăruse.

Din nou, Sager s-a întors în NBA, unde a fost întâmpinat de prietenul Popovich: ”Trebuie să îți spun sincer că e pentru prima dată când mi-a făcut plăcere să vin la acest interviu stupid la care sunt obligat să mă prezint. Asta pentru că ești aici, pentru că te-ai întors lângă noi. Bine ai revenit! Acum pune-mi niște întrebări enervante!”.

"A fost un moment în care au vrut să mă izoleze complet. I-am spus doctorului: Dacă faceți asta, eu voi muri. Pe certificatul de deces nu va scrie că am murit de leucemie. Va scrie că am murit de inimă frântă" Craig Sager

Ultimul meci, prima finală

În martie 2016, Sager a anunțat că leucemia a revenit, iar doctorii îi mai dau numai 3-6 luni de trăit. ”Am întrebat ce șanse sunt. Mi s-a spus că sunt 3-6 luni, sau o săptămână, sau 5 ani. Am zis că o să fiu cel care mai trăiește încă 5 ani”, spunea plin de încredere într-un interviu pentru HBO. Sager a refuzat să mai renunțe la baschet: ”E minunat! Când ești la meciuri, uiți de tratament. Totul dispare”.

”O să câștig, voi lupta până la final. Am prea multe de făcut. Vreau s-o țin în brațe pe Stacy (n.r. - soția sa) pentru totdeauna. Vreau să își îndeplinească Kacy visele, să văd impactul lui Craig Jr. asupra societății, s-o conduc pe Krista la altar, s-o văd pe Riley la facultate și pe Ryan jucând la Wimbledon”
Craig Sager în primăvara lui 2016

În ciuda experienței ca reporter, Sager a acoperit pentru prima dată o finală de NBA în această vară. Pentru că TNT nu a transmis meciurile, ESPN, televiziunea care deținea drepturile TV, a negociat împrumutul acestuia pentru meciul șase dintre Cleveland Cavaliers și Golden State Warriors. Adică partida în care echipa lui LeBron James a egalat la 3-3 și a împins finala în decisiv, după ce Golden State condusese cu 3-1.

Ultimul interviu a fost chiar cu ”King James”, care a reacționat la finalul dialogului: ”Lasă-mă și pe mine să te întreb ceva. Cum naiba au trecut peste 20 de ani fără să primești un meci în finală? N-are sens! Mă bucur să te văd. Ai toată dragostea și respectul meu și mă bucur că ai putut să iei parte la acest meci în fața acestor fani. Îți suntem recunoscători”.

 Cu o lună înaintea decesului, Sager și-a publicat autobiografia, ”Living out loud: sport, cancer și lucrurile pentru care merită să trăiești”. Spre finalul introducerii, acesta citează din Victor Hugo.

”Soyez comme l'oiseau posé pour un instant
sur des rameaux trop frêles,
qui sent plier la branche et qui chante pourtant,
sachant qu'il a des ailes”
Victor Hugo

Este vorba de povestea unei păsări care se oprește din zbor pentru a se odihni. Deși creanga pe care s-a așezat stă să se rupă, ea continuă să cânte, știind că aripile o vor salva. O poveste despre fragilitate și despre curajul de înfrunta obstacolele din calea noastră. ”Eu sunt pasărea și voi continua să cânt până când nu voi mai putea, iar apoi voi cânta și mai tare”, continuă Sager.

business insider

Charles Barkley, angajat de TNT ca analist la finalul carierei de jucător, l-a vizitat pe Sager în spital în momentele grele Foto: Business Insider

”Fiecare zi e ca o pânză care așteaptă să fie pictată”

Impactul lui Craig Sager în NBA a fost mare de-a lungul carierei sale. A căpătat proporții uriașe în ultimii doi ani când, în ciuda luptei pe care a dus-o pentru supraviețuire, a rămas același optimist incurabil. ”Nu mă lupt doar pentru mine și pentru familia mea, simt că mă lupt pentru toți cei bolnavi de cancer”, spunea Craig.

Întrebat într-unul din ultimele sale interviuri dacă vede și o parte bună a acestui calvar, Sager a răspuns: ”Sigur! Reacțiile pe care le primesc de la oameni sunt incredibile. Sunt oameni care îmi spun că au fost negativiști toată viața, iar eu i-am ajutat să se schimbe, iar acum sunt mai fericiți. Am spus mereu că fiecare zi e ca o pânză care așteaptă să fie pictată. Și e valabil pentru toată lumea, nu doar pentru mine”.

În ultimele zile ale vieții, Sager a refuzat să stea închis în spital. A mers la meciul de baschet al fiului său Ryan (10 ani), iar a doua zi la cel al fiicei sale Riley (11 ani). Cu o zi înaintea decesului, Sager a sărbătorit 14 ani de căsnicie alături de soția sa Stacy.

 

Comentarii (17 ) Adaugă comentariu

Alexandru Midvichi  •  21 Decembrie 2016, 13:28

Bravo Florin Dincă! Excelent articolul, asta da gazetarie, nota 10 Florine!

Timeea Barbu  •  06 Ianuarie 2017, 18:26

Felicitari Florin pentru articol! Sotul meu a venit cu telefonul in mana de la serviciu si mi-a spus: "trebuie sa citesti ceva!" si l-am citit pe nerasuflate. De mult nu am mai citit un articol atat de bine documentat, motivational si frumos. Succes!

miketheone  •  06 Ianuarie 2017, 09:33

Felicitari pentru articol si pentru emotia pe care o transmite

Vezi toate comentariile (17)

Comentează

Conectează-te cu facebook la contul tău sau înregistrează-te pentru a adăuga comentarii


1500 de caractere ramase