Triumful răbdării! O analiză atentă a ascensiunii cuplului Tecău - Rojer

Ochi închiși, tricouri de culoarea lămâii verzi și două săruturi simultane pe o cupă de argint. Ce e în urma acestui moment? Sunt patru ani de descoperiri, de succese, de momente grele, de discuții interminabile, de tone de antrenamente și două săptămâni echilibrate în care Horia Tecău și Jean-Julien Rojer au fost cei mai buni.

Au decis în 2013 să joace împreună. Românul venea după un parteneriat de trei ani cu Robert Lindstedt și unul de un an cu Max Mirnîi. Olandezul, după câte doi ani cu Eric Butorac, apoi cu Aisam Qureshi. Ce i-a adus împreună? "În primul rând, noi suntem foarte buni prieteni.

Ne cunoaştem de foarte multă vreme, de când am locuit şi eu, timp de trei ani, la Miami. El, fiind din zonă, din Antilele Olandeze, era aproape. Ne întâlneam atunci aproape săptămânal fiindcă jucam la toate turneele ITF şi challenger. Avem o relație specială, putem să vorbim despre orice", spunea Horia la finalul lui 2013, într-un interviu pentru Gazetă.

Care au fost argumentele pentru care Horia l-a ales pe Juls? "Îmi place atitudinea lui, faptul că e competitiv, ca şi mine, se antrenează. Eu cred că va fi o combinaţie bună văzând ce putem aduce fiecare în această colaborare. El este atletic, talentat, mai talentat decât mine şi foarte competitiv. E îndemânatic, are mâini mai bune, mereu inventează câte o lovitură. Eu sunt mai calm, calculat, interiorizez mai mult problemele. Îmi doresc ca acest parteneriat cu Rojer să fie de lungă durată, poate chiar până la sfârșitul carierelor noastre", mărturisea Horia la începutul drumului împreună.

Sezonul cu multe cupe

Primul an le-a adus opt trofee, un total care nu a fost depășit până acum în cei patru ani care au urmat. Însă rezultatele în turneele de Mare Șlem nu erau la nivelul pe care și-l doreau. N-au mai avut prea mult de așteptat, pentru că în 2015 a venit trofeul de Grand Slam. Pe iarba de la Londra. Și apoi tot în acest oraș au cucerit și Turneul Campionilor.

"A fost un an al maturizării, al doilea an împreună cu Juls. Lucrurile mergeau de la sine. Încercăm să construim bond-ul și energia aceea la care ajungi în timp. Anul acesta ne-am simțit mult mai legați, n-am mai avut temerile acelea specifice începuturilor. Să ne gândim cum să meargă, ce o să facem la turnee, să vedem ce face Juls, ce face Horia, ce-i place. Am început direct treaba, aveam obiective, construiam tot timpul, de aceea am ajuns la un nivel foarte înalt împreună", rezuma Horia pentru Gazetă la finalul lui 2015.

Anul cu probleme

Un an al împlinirii, iar după el a venit 2016, unul cu multe probleme de sănătate. Juls s-a luptat la începutul lui cu un virus, care i-a dat bătăi de cap până la turneul de la Madrid, acolo unde au bifat primul trofeu Masters 1000 al lor, ca echipă. Horia și Jules au jucat mai puțin împreună pentru că românul s-a concentrat pe cucerirea unei medalii olimpice și a evoluat câteva turnee alături de Florin Mergea.

Un sezon în care Horia a trebuit să treacă și peste o fractură de stres la piciorul drept, una care a venit în urma unei uzuri adunate în atâtea meciuri. Dacă în 2015 adunase trei trofee cu Juls, în 2016 cel de la Madrid a rămas unicul și, în consecință, au ratat calificarea la Turneul Campionilor.

New York, New York

Un trend descendent care a continuat și în 2017 până la US Open, cu Juls și Horia investind multă răbdare chiar dacă situația nu era roz. "Am avut momente grele. Horia e un competitor, își dorește mereu să câștige, dă tot ce are mai bun, eu la fel și rezultatele tot nu vin, atunci e frustrant.

Ajungi să ai o mulțime de conversații frustrante. Vrei să câștigi meciuri, să găsești ritmul potrivit și ne-a luat ceva până am reușit acest lucru. Cred că lucrul care ne-a ajutat cel mai mult a fost că am decis să jucăm la Winston-Salem și acolo am găsit ritmul de care aveam nevoie", a povestit Jean-Julien Rojer la conferința de presă de după câștigarea trofeului de la US Open.

Ei au traversat trei săptămâni și au rămas neînvinși, iar în finală i-au depășit pe Marc Lopez și Feliciano Lopez cu 6-4, 6-3. "Ne place la New York, ne place să jucăm aici, mai ales că nu evoluasem niciodată pe Arthur Ashe. Toată experiența a fost copleșitoare, până anul acesta cea mai bună performanță a mea era atingerea sferturilor de finală.

Am muncit multe pentru a fi aici cu trofeul lângă noi. Am prins multă încredere după ce am câștigat trofeul de la Winston-Salem și după ce am reușit să învingem la New York dubluri de top", a subliniat Horia. După momentul acela în care au ținut trofeul de o parte și de alta, Horia și Juls au zâmbit mult, au oferit răspunsuri lungi la întrebări și s-au bucurat. Munca, talentul, perseverența comunicarea i-au adus din nou în fața unui obiectiv împlinit. 

16 trofee au cucerit împreună Horia Tecău și Jean-Julien Rojer în cei patru ani de parteneriat

33 de trofee are în palmares Horia Tecău 

3 trofee de Mare Șlem are Horia Tecău, 32 de ani, în palmares, două la dublu și unul la dublu mixt

"Tensiune, așteptări, tot ce se întâmplă în jur, oamenii încep să te sune, să-și dea mesaje, dar tu trebuie să rămâi concentrat încă un meci și încă unul. Mă bucur că am reușit să găsim cel mai bun tenis al nostru în aceste două săptămâni la New York.

Ne-am simțit incredibil la Londra, când am câștigat primul nostru trofeu de Mare Șlem și apoi ne-am dorit să retrăim acel sentiment. Am tot încercat la fiecare turneu de Mare Șlem, toate sunt speciale.

Victoria de la Winston-Salem ne-a dat încrederea pentru a câștiga acele câteva puncte care fac diferența în meciurile de dublu. Pentru a câștiga acele puncte e nevoie să fii tot timpul în meci din punct de vedere mental, fizic și tehnic. Când nu câștigi meciuri, acele puncte nu vin spre tine pentru că nu ai încredere" Horia Tecău

"Am avut meciuri grele, în primul tur am luptat mult să depășim adversari puternici. În penultimul tur cred că am avut parte de un semi-miracol pentru că Peers și Kontinen au jucat mai bine decât noi. Dar ne-am agățat de acel meci cu tot ce am avut. Și ne-am propus să avem aceeași atitudine în finală ca în acel meci. Poate ca în asemenea momente tensionate nu producem cel mai bun tenis, dar am fost acolo, pe teren, unul pentru celălalt"

"Cred că apreciez mai mult acest trofeu decât pe cel de la Wimbledon pentru că știu cât am luptat pentru el și cât de greu am ajuns la el. Mi se pare că 2015 e foarte departe, dar sunt doar doi ani. Și dacă te gândești au trecut doar câteva turnee de Mare Șlem, așa că vreau să rămân optimist" Jean-Julien Rojer

S-a oprit în semifinale la dublu

După finala de dublu pe care a câștigat-o, Horia Tecău a intrat din nou pe teren pentru a juca în semifinale în proba de dublu mixt. El și CoCo Vandeweghe i-au înfruntat pe principalii favoriți la cucerirea trofeului, Martina Hingis și Jamie Murray. Perechea americano-română s-a înclinat cu 4-6, 6-7 (8). CoCo și Horia au jucat împreună în finala de la Australian Open în 2016, pe care au pierdut-o în fața perechii formate din Elena Vesnina și Bruno Soares. 

Victoria de pe zgura verde

Horia Tecău a devenit ieri al doilea român care reușește să se impună la US Open. Primul a fost Ilie Năstase, care în 1972 a câștigat trofeul la simplu, iar în 1975 la dublu. Pe atunci competiția americană se juca la Forest Hills, în anul triumfului de la simplu se juca pe iarbă, iar în cel al victoriei de la dublu pe zgură verde. Decizia schimbării suprafeței se pare că a fost influențată de televiziunea CBS, care își dorea să aibă și meciuri în nocturnă, iar din cauza umezelii nu se puteau juca meciuri noaptea fiindcă iarba devenea periculoasă. Românul a jucat alături de Jimmy Connors. Năstase are trei titluri de Mare Șlem la dublu, în 1970 alături de Ion Țiriac la Roland Garros, în 1973 la Wimbledon alături de Jimmy Connors și pe cel din 1975 de la US Open. 

Nadal vs Anderson

Finala masculină de simplu din acest an îi va avea azi ca protagoniști pe Rafael Nadal și Kevin Anderson (23:00, Eurosport). Liderul mondial este la a 23-a finală de Mare Șlem a carierei, în timp ce sud-africanul este la prima experiență la acest nivel. Spaniolul l-a învins sâmbătă dimineață în semifinale pe Juan Martin del Potro cu 4-6, 6-0, 6-3, 6-4, iar Anderson a trecut de Pablo Carreno Busta cu 4-6, 7-5, 6-3, 6-4. z