VIDEO Meciul care nu se uită » Cum a răpus Dinamo deţinătoarea Cupei Campionilor

Erau doi ani de cînd Dinamo făcea legea în campionat şi se îndreptau chiar şi spre al treilea titlu. Echipa lui Nae Dumitru mergea brici, însă defilările din România nu erau suficiente. Dinamoviştii îşi doreau rezultate şi în competiţiile europene, iar Cupa Campionilor era abordată cu multă seriozitate.

Încălzire cu Lahti

Primul tur european fusese fără istoric: 1-0 şi 3-0 cu finlandezii de la Lahti. Două victorii şi calificare! Urma marea provocare: Dinamo avea să cadă chiar cu Hamburger SV, nimeni alta decît deţinătoarea trofeului. Cu nici cinci luni în urmă, la Atena, nemţii zdrobeau în finală Juventus prin golul lui Felix Magath.

Deşi o parte din cîştigătorii trofeului se transferaseră, HSV-ul chiar avea o echipă de speriat: Uli Stein, Dietmar Jakobs, Wolfgang Rolff, Felix Magath sau Manfred Kaltz, conduşi de legendarul Ernest Happel le dădeau frisoane lui Rednic şi compania. Lipseau Hrubesch (plecat la Standard Liege) şi Bastrup (reîntors în Danemarca).

Fiind deţinătoare a trofeului, HSV nu a mai trecut prin primul tur, astfel că dubla cu Dinamo aveau să fie primele meciuri. Şi ultimele din acel sezon.

1,2,3... victorie!

Primul tur, disputat pe 19 octombrie, a fost un meci perfect făcut de cîini şi unul dezasturos făcut de nemţi. De altfel, primele două goluri s-au maracat pe două greşeli incredibile comise în apărare de portarul Stein şi de fundaşul Kaltz. Mai mult, nemţii l-au pierdut şi pe Michael Schroeder, accidentat.

Primul gol a fost marcat dintr-un corner. Augustin primeşte o pasă lungă în careu, profită de neatenţia portarului şi o împinge cu capul din trei metri în poartă. Tribunele explodează, dar show-ul nu se termină aici! Dinamo face pressing, atacă în valuri, iar Mulţescu prinde un şut fenomenal de la 40 de metri şi mingea aterizează exact unde trebuie: în poartă. Mai erau zece minute, dar jucătorii lui Nae Dumitru se simt şi mai puternici. Tabela se schimbă din nou după ce Orac reuşeşte şi el să îl învingă pe Stein.

Nervii lui Happel

Happel tremură de furie tot meciul, asta şi din cauza fanilor români care au aruncat în timpul meciului sticle pe teren. Reuşeşte să obţină o întrerupere de trei minute, dar asta rămîne singura lui victorie. La final, declară nemulţumit că echipa lui ar fi trebuit să înscrie cel puţin două goluri înainte de prima reuşită a dinamoviştilor, iar arbitrul ar fi trebuit să îi acorde un penalty lui Rollf, faultat în careu.

Urmează returul. Nemţii au de recuperat trei goluri, dar dinamoviştii simt că e momentul lor şi nu cedează prea uşor. Pe Volksparkstadion, din Hamburg, reuşesc să marcheze trei goluri, prin Jakobs - dublă şi vin Heesen, însă românii se trezesc la timp. În minutul 85 Ţălnar simte o minge şi readuce Dinamo în joc. E 3-1 şi calificarea e din nou la mîna trupei din Ştefan cel Mare. În disperarea nemţilor, Mulţescu mai punctează o dată şi realizează o umilinţă grea de suportat de nemţi: eliminare din primul tur disputat după cucerirea trofeului.

Drum spre semifinale

Pentru Dinamo, calificarea cu HSV se transformă într-o infuzie de încredere, iar elevii lui Nae Dumitru reuşesc să treacă în sferturi şi de gruparea omonimă din Minsk: un egal (1-1) şi o victorie la limită (1-0). Astfel, Dinamo devine prima echipă românească care reuşeşte să ajungă în semifinalele celei mai importante competiţii europene.

Drumul se termină în semifinale, cînii fiind eliminaţide Liverpool, echipă care avea să cîştige de altfel trofeul. Însă deasupra tuturor, pentru dinamovişti rămîne performanţa din primul meci: o victorie în faţa deţinătoarei trofeului, care avea să fie decisivă pentru tot parcursul european din acel sezon.