Articol de Adrian Florea, Liviu Manolache - Publicat vineri, 11 martie 2022 08:33 / Actualizat vineri, 11 martie 2022 12:06
Pe 11 martie 2004, Nelu Stănescu, fundașul stânga al marelui Dinamo din anii '80, murea în urma unui infarct. Avea numai 46 de ani, iar de ceva vreme lăsase Bucureștiul pentru a se retrage în Babadagul natal.
- Nu rata alte episoade #RETROGSP de colecție
Dispariția fulgerătoare a celui alintat „Babadag” de colegii și de fanii din „Ștefan cel Mare” a surprins, mai ales că fostul internațional impresionase tocmai printr-o determinare dusă la extrem, dublată de un efort susținut pe parcursul tuturor partidelor în care a evoluat. Coechipier ani buni cu Stănescu atât la Dinamo, cât și la Moreni, Marin Dragnea recunoaște că încă nu s-a obișnuit cu ideea că „Babi” nu mai este.
„Fotbalist care se dăruia extraordinar, om de pus la rană”
- Domnule Dragnea, care e prima amintire ce vă vine în minte când vă gândiți la Nelu Stănescu?
- Pe fotbalistul Nelu Stănescu, Dumnezeu să-l ierte!, cred că cel mai bine l-ar caracteriza cuvântul tenacitate. Avea răutate pozitivă în joc, dăruire totală pentru culorile clubului, nu abandona niciodată lupta. Excelent fundaș, care urca des și în ofensivă. Din conlucrarea lui cu Orac pe banda stângă au ieșit o mulțime de centrări ideale pentru atacanți. Inclusiv eu am dat destule goluri în urma acțiunilor lor.
- Dar omul Nelu Stănescu?
- Un om de pus pe rană, credeți-mă! În opt ani la Dinamo nu cred că s-a certat cu careva. Nu-i plăcea să iasă în față, însă nu lăsa pe nimeni în drum, cum se zice, dacă i se cerea ajutorul.
Convocat la națională de la Moreni
- A fost pe teren la toate marile meciuri ale lui Dinamo din acea perioadă, la calificările istorice cu Inter sau cu Hamburg, dar și cu Liverpool, cu Bordeaux...
- A fost pentru că era bun, chiar era! Uneori, fundaș stânga mai evolua Stredie, alteori juca „Săpăligă”, dar „Babi” era numărul 1 pe acel post.
- Ați fost colegi și la Moreni, după ce ați fost dați afară de la Dinamo de Mircea Lucescu!
- E mult spus dați afară. Generația noastră, care ajunsese în semifinalele Cupei Campionilor, care câștigase trei titluri consecutiv la începutul anilor '80, se apropia sau trecuse de 30 de ani, așa că dorința lui Mircea de a întineri lotul a fost firească. Până la urmă, ideile lui au dat roade, în '90 s-a mai jucat într-o semifinală europeană, în Cupa Cupelor.
- Vreo amintire specială cu Stănescu la Flacăra?
- S-a transferat la Moreni la câteva luni după mine, în '87. Mulți credeau că va veni la mișto, că n-o să mai aibă chef să demonstreze ceva la Flacăra, după o viață la Dinamo. Cu toate astea, atât de bine a jucat la Moreni, încât l-a determinat pe nea Imi Ienei să-l convoace în vreo două rânduri la națională!
- Așa este, două selecții, cu Irlanda și cu RDG, le are în 1988, ca jucător la Flacăra.
- V-am spus, un om serios, un fotbalist dedicat sută la sută. Cât a putut, a dat maximum.
„Repriza a treia a fost cea mai interesantă”
- Cunoașteți detalii despre decesul său?
- Mare lucru nu știu, parcă nici acum nu-mi vine să cred că nu mai e... După ce s-a lăsat de jucat, rămăsese în poliție, la o secție din București. Apoi, la un moment dat, a părăsit Capitala, s-a izolat la el, la Babadag.
- Nu e straniu să moară de inimă un fost fotbalist de performanță, verificat de atâtea zeci, poate sute de ori?
- Teoretic, da, e ciudat. Practic, doar Dumnezeu știe ce planuri are cu fiecare dintre noi.
- Nu mai țineați legătura?
- Ba da, ne auzeam destul de des. Ne-a și chemat la un moment dat la el, acolo, să facem un meci de old-boys. A fost frumos, s-au jucat trei reprize. (se amuză)
- A treia repriză a fost cea mai interesantă, nu?
- Da, s-a lăsat cu prelungiri, cu de toate. (râde copios)
„Nu cred că un pahar în plus i-a provocat infarctul”
- O să vă punem o întrebare mai indiscretă: obișnuia să bea peste măsură?
- N-aș zice. Acum, depinde care e măsura, nu? Serios vorbind, eu nu l-am cunoscut ca pe un „consumator” veritabil. Totuși, cine știe la Babadag ce anturaj și-o fi făcut, cum trăia... Oricum, și dacă ar fi băut un pahar în plus, nu cred că asta i-a provocat infarctul.
- Cum ar trebui să rămână Nelu Stănescu în istoria lui Dinamo și în memoria suporterilor roș-albi?
- Drept un „câine” adevărat. „Babi” a fost un exemplu pentru generațiile ce au urmat. Și ar trebui să fie și pentru cele actuale. Mai ales pentru ele!
Păcat de el, a fost unul dintre cei mai buni adversari pe care i-am avut în carieră!
- Marius Lăcătuș, în GSP, pe 12 martie 2004
CV Nelu Stănescu
- S-a născut pe 4 august 1957, la Babadag (Tulcea)
- A evoluat ca fundaș stânga
- A făcut junioratul la Granitul Babadag și la SC Tulcea
- A fost legitimat la: Delta Tulcea (1977-'79), Dinamo București ('79-'87), Flacăra Moreni ('87-'88), Delta Tulcea ('89), Olimpia Rm. Sărat ('89-'90)
- A debutat în Divizia A pe 2 septembrie 1979, în partida Dinamo - Olimpia Satu Mare 2-0
- A disputat ultimul meci în „A” pe 3 decembrie 1988, Flacăra Moreni - ASA Tg. Mureș 2-0
- Meciuri / goluri în Divizia A: 189 / 4
- Palmares: 3 titluri de campion ('82, '83, '84) și 3 Cupe ale României ('82, '84, '86); în sezonul '83-'84, a ajuns cu Dinamo în semifinalele Cupei Campionilor Europeni
- Meciuri / goluri în cupele europene: 18 / 0
- Meciuri / goluri în echipa națională: 6 / 0
- A decedat pe 11 martie 2004, la Babadag (Tulcea)
Citește și alte articole din seria RETRO GSP:
Ce susține MM Stoica că face săptămânal pentru suporterul pe care l-a pocnit: „Cumva am reparat-o”
