Articol de Andrei Crăiţoiu, Dan Udrea, Remus Răureanu - Publicat miercuri, 25 mai 2022 18:00 / Actualizat miercuri, 25 mai 2022 20:09
La finalul meciului din ultima etapă, FCSB - CFR Cluj 3-1, Claudiu Petrila (21 de ani) și-a dat tricoul jos și a lăsat la vedere urmările terapiei cu ventuze, permisă de WADA, dar despre care chiar președintele asociației celor care apelează la „cupping”, Michel Henry, spune că e „dopaj, dar unul permis, fiindcă nu e dopaj chimic, ci unul fiziologic”.
După fluierul final al partidei FCSB - CFR 3-1, din runda care a închis campionatul, Petrila a oferit o imagine controversată când a renunțat la tricoul în care evoluase. Pe spate, avea pe piele pete rotunde ca niște vânătăi. Acestea sunt consecința unei terapii la care a apelat de curând și care e extrem de folosită în lumea sportului, cea a cupping-ului, cunoscută încă de acum mulți ani ca terapia cu ventuze.
Ceea ce pe vremuri era cunoscut ca un tratament băbesc, cu care se tratau răcelile la țară, în lipsa accesului la medicamente, e în ziua de azi o tehnică ce oferă beneficii pentru fotbaliști, dar și pentru alți sportivi.
„Jucătorii de viteză au probleme la spate”
Totuși, Petrila, 21 de ani și jumătate, e încă eligibil pentru naționala U21 și se ridică o întrebare în plus în cazul său: are nevoie de așa ceva fiind încă destul de tânăr? E o dilemă pe care GSP a încercat să o rezolve prin intermediul explicațiilor unui medic actual de la una dintre formațiile din Liga 1.
Acesta a dorit să-și păstreze anonimatul pentru că „eu pot explica terapia, dar n-ar fi corect ca numele meu să apară în contextul legat de Petrila din moment ce sunt la alt club decât CFR”.
Prima întrebare e la ce ajută cupping-ul? Respectivul doctor explică: „Are destul de multe beneficii. E o tehnică extrem de folosită, mai ales în Asia, dar se apelează la ea și în Europa. În primul rând, îmbunătățește cirulația sângelui în zona în care se acționează. De exemplu, zona lombară are mușchi longitudinali care ajung chiar și la 3-5 centimetri adâncime și terapia cu ventuze poate acționa în respectiva zonă.
Apoi, e folositoare pentru refacere, dar și preventiv. Există două tipuri de accidentări, în general, la fotbaliști: cele care te scot din circuit și cele mai ușoare, care te sâcâie de la meci la meci. E acea jenă pe care o simți la spate, de exemplu, unde apare o contractură, și așa ceva poate fi rezolvat prin cupping".
Președintele practicienilor de „cupping”: „Dopaj fiziologic”
De ce ar fi apelat Petrila la așa ceva? „În general, probleme la spate au jucătorii de viteză, fiindcă ei apelează des la sprinturi, ruperi de ritm etc. Nu e absolut nicio problemă că e foarte tânăr sau mai în vârstă, terapia nu ține cont de câți ani ai, beneficiile sunt aceleași. Nu se face foarte des, ci la un anumit interval de timp", a adăugat medicul apelat de GSP.
În 2016, Michel Henry, președintele asociației internaționale a practicienilor de cupping, spunea în revista L'Express că „aplicarea de ventuze reprezintă un gest simplu ce poate da rezultate minunate”. Tot el adăuga însă, că „pe de o parte, are un efect analgezic și, pe de altă parte, are un efect de dopaj. Dar este autorizat, pentru că este vorba de dopaj fiziologic și nu de dopaj chimic”.
„E permis, e ca mărirea hemoglobinei la altitudine”
Este sau nu cupping-ul dopaj? Riscă sau nu cei care apelează la tehnică să încalce prevederile WADA? Medicul care a vorbit pentru Gazetă e ferm: „Nu e dopaj nici 0,001 la sută. E un tratament adjuvant pentru a reface sau pentru a îmbunătăți ceva. Când pui acea cupă, ventuză, extragi aerul de acolo, creezi vid și automat poți chiar să scoți mai repede un hematom format într-o anumită zonă.
E ceva foarte safe și, practic, ajuți organismul să se refacă mai repede. Cât privește termenul de dopaj fiziologic, acesta e valabil, de exemplu, și pentru celebra pregătire la altitudine. Ce se întâmplă atunci? Te antrenezi unde concentrația de oxigen e foarte scăzută, iar organismul crede că a rămas fără rezerve de hematii, cele care transportă sângele, și atunci începe să producă mai mult decât de obicei.
Fiziologic, îi dai organismului o comandă în plus și așa se ajunge ca după ce cobori de la munte, hemoglobina, care era 13 când ai urcat, să ajungă la 16-17. Și efectul e temporar, te poate ține două-trei săptămâni. E legal, practic provoci organismul tău la ceva suplimentar".
13 goluria produs Petrila în 31 de meciuri de Liga 1 în care a evoluat: a înscris de 9 ori și a oferit 4 assisturi
Phelps și Benzema au apelat și ei la „cupping”
În trecut, mari sportivi ai lumii au apărut și ei cu urme pe corp identice cu cele văzute pe spatele lui Petrila la ultimul meci. Cel mai mare nume în această ipostază a fost Michael Phelps. Celebrul înotător american a făcut chiar publice, pe contul său de Instagram, terapiile la care apela în timpul Jocurilor Olimpice de la Rio, din 2016, ediție la care a câștigat 5 medalii de aur. Și starul lui Real Madrid, Karim Benzema, a dezvăluit că folosește o astfel de tehnică, alături de un alt înotător important, australianul Kyle Chalmers.
VIDEO Andrei Burcă, despre relația echipei cu Dan Petrescu: „Nu îi răspunde nimeni, noi trebuie să îl ascultăm mereu”
Citește și alte știri din Liga 1:
În timp ce Dinamo e cu un picior în prăpastie, un titular negociază transferul în străinătate
