Articol de Justin Gafiuc - Publicat vineri, 03 octombrie 2025 16:36 / Actualizat vineri, 03 octombrie 2025 19:22
Mircea Lucescu, în primul său mandat la națională și la Rapid, plus Gigi Becali, după 2003, au luat în calcul să ridice o bază de pregătire performantă la Solca, în inima Bucovinei. Au fost atrași de puritatea aerului din localitate, o celebră stațiune balneoclimaterică în timpul Imperiului Austro-Ungar. Un detaliu medical a blocat însă, până acum, toate proiectele!
Mircea Lucescu și Gigi Becali au pus ochii pentru investiții într-un loc mirific al României, cu ideea de a construi fie centre de pregătire pentru fotbal, fie să dezvolte afaceri. Este vorba despre Solca, o mică așezare bucovineană, situată între Suceava și Rădăuți, aproape de Moldovița și Sucevița, două dintre celebrele mănăstiri românești.
GALERIE FOTO. Solca, atracția purității unice a aerului. Lucescu a remarcat orașul în anii ‘80
Al șaselea cel mai mic oraș din România (2.405 locuitori la recensământul din 2021) e faimos pentru mediul natural, fostă stațiune balneoclimaterică de notorietate în vechiul Imperiu Austro-Ungar, frecventată de nume ilustre, în frunte cu împăratul Francisc I (1817).
De asemenea, aici există o mănăstire ctitorită între 1612-1622 de domnitorul Moldovei, Ștefan Tomșa al II-lea, și a funcționat inclusiv o faimoasă fabrică de bere, inaugurată în 1810, degradată până la dispariție după căderea lui Ceaușescu.
E locul în care, la poalele Obcinei Mari, într-un decor absolut mirific, Mircea Lucescu și Gigi Becali au vrut să construiască o bază de cantonament pentru echipa națională și pentru FCSB/Steaua. Proiectele au căzut însă pe rând din rațiuni de teamă pe linie medicală! Iată explicațiile!
De-a lungul anilor, în vremurile sale fervente, Solca își câștigase prestigiul și datorită proprietăților terapeutice ale localității, grație densității ridicate a stratului de ozon atmosferic: primul loc în România, al doilea în Europa.
În plus, orașul stă pe o rețea de izvoare cu ape minerale cloruro-sodice, legate de prezența subterană a unor depozite de sare. De altfel, la 15 km distanță, se află salina de la Cacica. Iar în Solca funcționează și azi un cochet centru SPA, bazat exact pe terapiile cu ape sărate.
Contextul local i-a îndemnat pe rând pe Mircea Lucescu și pe Gigi Becali să ia în calcul ridicarea unor centre de pregătire spre a fructifica în beneficiul fotbaliștilor condițiile de puritate atmosferică din Solca.
Primul care a sesizat potențialul a fost actualul selecționer, în timpul celui dintâi mandat al său pe banca „tricolorilor” (1981-1986), când a descoperit zona cu ocazia cantonamentelor făcute cu naționala în apropiere, la Câmpulung Moldovenesc.
Ulterior, în primii săi ani în calitate de proprietar la Steaua/FCSB, după 2003, Gigi Becali s-a orientat și el, la un moment dat, spre un proiect similar la Solca, o idee înfiripată în Ghencea încă din anii ‘90. Iar Mircea Lucescu a repus planul pe tapet în perioada de la Rapid, la începutul lui 1999.
Noi vom ceda terenul și vom întocmi documentația necesară construirii hotelului. Mircea Lucescu a fost încântat de zonă și ne-a spus că, în colaborare cu Rapid, se poate amenaja o bază sportivă în vecinătatea stadionului nostru. Și Steaua a cerut documentație din partea executivului pentru același motiv. Suntem dispuși să le punem la dispoziție 7 hectare de parc, să le facem măsurătorile necesare și studiile de specialitate
Zaharia Galeș, fost viceprimar Solca, martie 1999, pentru ziaruldeiasi.ro
„Amândoi au studiat zona”. Antrenorul din Solca, despre Il Luce, Gigi și copiii talentați de la țară
Andrei Șulschi, 32 de ani, conduce azi o mică școală de fotbal, Viitorul Solca, și cunoaște toate discuțiile din comunitate legate de Lucescu și Becali.
„Este adevărat că, fiind considerat cel mai ozonificat loc din România, Solca le-a atras atenția lui Mircea Lucescu și Gigi Becali. Amândoi au fost aici să cerceteze zona. Eu sunt mai mic de vârstă, nu i-am văzut cu ochii mei, dar știu de la cei mai bătrâni că au existat discuții serioase cu ambii pentru a construi în oraș o bază sportivă performantă.
Lucescu mergea uneori cu naționala la Câmpulung Moldovenesc și-l încântase ideea să vină cu reprezentativa la Solca, dacă se făcea un centru de pregătire”, spune Șulschi.
El a înființat actualul club în 2020, are înscriși peste 150 de copii recrutați din întreaga zonă și participă cu echipele la campionatele județene U11-U14: „Suntem trei antrenori licențiați, pasionați de munca alături de cei tineri. Am dat deja copii la Botoșani, la Bacău, la Iași, puști care au participat și la selecții pentru națională. Avem foarte, foarte mulți copii talentați la țară, dar ne omoară lipsa infrastructurii”.
Fostul sanatoriu TBC din „Perla Bucovinei”, piedica în fața investițiilor sportive
Care este însă motivul pentru care niciuna dintre inițiativele lui Mircea Lucescu și Gigi Becali nu s-a mai concretizat, în ciuda totalei susțineri din partea autorităților locale?
Un fost sanatoriu TBC din oraș, care a iscat temerea că, fiind vorba despre o boală contagioasă, i-ar putea afecta și pe sportivi!
„Le-a fost, probabil, frică de anumite boli, fiindcă altă explicație nu are nimeni”, subliniază Șulschi. Și face asta în timp ce arată peisajele fantastice din jurul stadionului, la marginea căruia mai există acum doar o mică tribună spartă, dezafectată, și două containere aduse momentan pe post de vestiare pentru copii: „E un colț de rai aici! Nu e timpul pierdut dacă cineva va reconsidera proiectul unei baze sportive în Solca”.
Înființat pentru tratamentul celor cu afecțiuni pulmonare, vechiul sanatoriu din Solca a fost deschis în 1876 de medicul evreu Hermann Poras. În vecinătate, a amenajat și un imens parc, folosind brazi și molizi aduși din Alpii elvețieni. Stațiunea era supranumită „Perla Bucovinei” la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, fiind vizitată de o mulțime de turiști, în special din Imperiul Austro-Ungar și din Germania.
Activitatea lui Poras senior a fost continuată de fiul său, Josef, absolvent al școlii de medicină din Viena. El a condus afacerea până la Primul Război Mondial, când s-a întors definitiv la Viena.
Ulterior, inclusiv în perioada comunistă, sanatoriul a funcționat sub diverse administrații, fiind transformat în spital orășenesc la începutul anilor 2000. În prezent, în clădirile fostului sanatoriu ființează un cămin de bătrâni, în rețeaua Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, cu majore probleme de finanțare.
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
