Articol de GSP - Publicat miercuri, 09 iunie 2021 17:01 / Actualizat miercuri, 09 iunie 2021 17:20
Dezbaterea zilei de azi, 9 iunie, propune următoarea întrebare: campaniile anti-rasism din sport sunt o necesitate sau o ipocrizie?
„Campaniile anti-rasism, tot mai prezente pe stadioane și în arene în ultimul an, au declanșat discuții aprinse peste tot în lume, iar noi ne alăturăm azi cu propriile argumente, pretextul fiind momentul recent cu naționala României în prim-plan.
Vă amintiți desigur cum doi dintre fotbaliștii noștri nu au îngenuncheat înaintea amicalului cu Anglia, ignorând ceea ce a devenit deja un ritual înaintea meciurilor internaționale. Au curs opiniile de-o parte și de cealaltă, pro și contra, iar noi continuăm discuția și vom dezbate azi în studioul Gazetei în ce măsură campaniile anti-rasism din fotbal (din sport de fapt) sunt o necesitate sau o ipocrizie.
Subiectului nostru de azi i se potrivesc de minune cuvintele-cheie ale emisiunii - "argumente" / "dialog" / "respect", pentru că o dezbatere, cu atât mai mult una despre discriminare sau rasism, trebuie musai să fie una civilizată, altfel nu poate ieși nimic bun. Cum am tot spus aici, obiectivul dezbaterii este să învățăm să ascultăm părerile contrare și să le combatem fără să ne încăierăm. Iată o ocazie ideală, pe acest subiect foarte sensibil", a explicat Cătălin Țepelin, redactorul-șef GSP și moderatorul dezbaterii.
În studioul Gazetei, alături de acesta au participat la Dezbaterea Zilei jurnaliștii GSP Dan Udrea și Remus Răureanu, sprijiniți cu argumente de jurnalistul Cosmin Stăniloiu și de sociologul Gelu Duminică.
VIDEO DEZBATEREA ZILEI, 9 iunie » Campaniile anti-rasism din fotbal: necesitate sau ipocrizie?
DAN UDREA: „Dacă tu mă obligi să mă pun în genunchi, mesajul nu e cel corect. Lasă-mă să decid singur, să am propria opinie”
- „Acest gest, de a pune genunchiul în pământ, poate fi util în măsura în care fiecare e liber și are dreptul să adere sau să nu adere la demersul respectiv”
- „În momentul în care îl percepi ca pe o obligație, și eu cam așa percep că merg lucrurile în ultima perioadă, nu-și mai atinge scopul pentru care a fost creat”
- „Eu ssunt oripilat de faptul că directorul sportiv de la AEK l-a sunat pe Nedelcearu și l-a tras la răspundere pentru că nu a îngenuncheat. Sper să nu fie adevărată știrea. Refuz să cred. Pot înțelege dacă un suporter reacționează așa, deși și asta mi se pare exagerat. Dar dacă un oficial îl sună și îl trage la răspundere mi se pare că întrece orice limită”
- „Orice om are dreptul la o opinie. Acest demers mi se pare în regulă atât timp cât aderi fără să fii împins de la spate și fără să suferi dacă nu aderi”
- „Stanciu și Nedelceru așa au considerat. Asta nu înseamnă că sunt rasiști”
- „Dacă cineva nu îngenunchează când are loc o asemenea manifestație, atunci e privit cu rezerve. Ceea ce nu e în regulă!”
- „Dacă cineva are o altă opinie nu trebuie dat la o parte. Trebuie ascultat, nu considerat rasist din start”
- „Doar «Black Lives Matter» spune «Tu ești rasist, tu nu ești rasist»? Dacă îngenunchezi sau nu trebuie lăsat la alegerea fiecăruia”
- „Mi se pare că UEFA tratează cazuri asemănătoare cu unități de măsură diferite. Până la apariția acestor mișcări tip BLM, UEFA era dură cu cei care afișau diferite mesaje când marcau goluri, mesaje nu neapărat cu tentă politică. Și cumva a fost un mesaj corect: «Să ținem sportul departe de orice implicare a politicului». UEFA sancționa aceste gesturi. Acum, nu doar că le acceptă, ci le încurajează”
- „Atâta vreme cât sportivii, sau oamenii în general, au dreptul la o altă opinie, este în regulă. Dacă cei care au altă opinie au de suferit, la nivel de imagine sau nu știu, atunci am o problemă. Cât timp dreptul de alege va rămâne în picioare, eu sunt de acord și cu astfel de mișcări”
Și politețea e ipocrizie, dar e o ipocrizie necesară. Cam așa e și cu campania asta anti-rasism. Ea nu va schimba mare lucru, dar e bine să atragem atenția. La nivel individual e mai greu să schimbi ceva, dar poate în masă învățăm să ne purtăm altfel față de cei diferiți. Despre asta e vorba. Îi tratăm cu superioritate sau ne simțim inferiori față de oamenii care sunt diferiți de noi.
Despre episodul în care unii pun genunchiul în pământ și unii care nu-l pun, mi se pare că e o decizie individuală. Dacă doi fotbaliști din naționala României n-au simțit să facă asta, ei nu sunt de condamnat. Poate și eu fost tratați și nu a sărit nimeni să-i apere. Campania în sine mi se pare exagerată pentru că nu sărim să-i apărăm pe toți care sunt nedreptățiți
– Cosmin Stăniloiu, jurnalist Libertatea
REMUS RĂUREANU: „Dacă aș fi internațional român, aș pica în genunchi pentru că ar fi mai convenabil”
- „Și mie mi se pare că efectul scade dacă gestul de a îngenunchea e obligatoriu. Protestul e anulat”
- „Dacă mergem să protestăm față de o lege, protestul e real. Dacă mergem să protestăm doar ca să nu râdă cineva de noi, nu mai protestăm, ci mergem din obligație și din rușine”
- „S-a ajuns ca lumea să îngenuncheze la evenimentele sportive ca să evite criticile pe care au văzut că le primesc atunci când nu se supun”
- „Dacă aș fi acum internațional român, în locul lui Nedelcearu, aș pica în genunchi pentru ar fi mai convenabil
- „Toate știrile au fost «Polonia nu a îngenuncheat» sau «Stanciu și Nedelcearu nu au picat în genunchi». Nimeni nu au zis « Au îngenuncheat nouă jucători români» sau «Au îngenuncheat trei polonezi » Toată lumea i-a remarcat pe cei care nu au fost de acord să adere la acest gest”
- „Stanciu și Nedelcearu au fost arătați ca oile negre, au fost indicați clar ca niște oameni care s-au abătut de la ceva ce trebuia făcut”
- „Dacă o vedetă precum Kane crede într-un scop și se manifestă în felul acesta, e foarte bine. Mesajul e puternic. Dacă în loc de 9 jucători români vor îngenunchea toți, mesajul nu va fi în niciun caz la fel de puternic. Nu-i mai crezi! Nu-i crezi nici fasciști, dar nici protestatari”
- „E ciudat că a fost importat modelul acesta din afara sportului în condițiile în care au fost o grămadă de situații de rasism în sport. Au fost meciuri oprite, jucători africani care au ieșit de pe teren”
- „Dacă s-ar fi unit și urnit toată lumea fotbalului când Balotelli ieșea de pe teren plângând, înțelegeam”
- „Dacă e o modă, nu mai e un protest. Într-o modă te înscrii, nu e un protest”
Campanii anti-rasism sunt o necesitate, cu siguranță. Din păcate, rasismul este destul de evident. Senzația mea e în ultima perioadă e că crescut. Dar pentru a combate rasismul trebuie, în primul rând, să educăm și să prevenim. Trebuie început de jos, de la baza sistemului. Când copiii intră în sistemul sportiv trebuie să-i învățăm să aprecieze diversitatea. Nu cunosc vreo echipă care să aibă mecanisme antirasiste în interiorul clubului.
Nu cunosc să existe un om pe lângă Federație căruia să i se adreseze cineva care e victima rasismului. Nu cunosc acțiuni concrete, în afară de pusul genunchiului în pământ și bannere, prin care să promoveze diversitatea în sport. Am văzut conducători care vin cu cele mai rasiste declarații care nu au pățit nimic sau, mai rău, au stârnit zâmbete
- Gelu Duminică, sociolog
CONCLUZIILE LUI CĂTĂLIN ȚEPELIN: „Multe alte gesturi simbolice din sport sunt agreate, încurajate, practicate. Doar anti-rasismul ne deranjează?”
- „În loc de concluzii aș spune că este vital ceea ce facem aici. Dezbatem, discutăm, ne contrăm și de obicei ne ridicăm de la masă la fel de prieteni ca înainte de a ne așeza. Dacă oamenii ar fi mai înclinați către dezbaterea argumentată în loc să fie dominați de certitudini de neclintit și croiți pe ceartă, probabil am trăi într-o lume ceva mai bună. Cred că rolul nostru e și acela de a aplatiza vârfurile extreme, de a aduce discuția într-o zonă cât mai neconflictuală. Doi oameni care zbiară unul la celălalt nu se vor înțelege niciodată, nu neapărat din cauza faptului că au principii diferite, ci din cauza tonului.
- Revenind, nu cred că genunchiul jos va eradica rasismul sau alte forme de discriminare. Dar face un lucru fantastic. Si noi suntem azi parte din asta. Gestul ăsta atrage atenția asupra unei probleme evidente, provoacă dezbateri, încurjează conversația argumentată, caută soluții, educă. Și o face pașnic, elegant, decent. Nu e nimic agresiv sau ostentativ în acest gest.
- Sportul este, în egală măsură, gazda unor momente de discriminare feroce - am fost toți pe stadioane martorii unor gesturi urâte - dar și o scenă extraordinară pentru atitudini anti-discriminare. Sportivii au fost dintotdeauna modele, prin urmare un mesaj transmis de ei face cât 100 de bannere cu "No to racism" afișate de UEFA. Mi se pare foarte în regulă ca sportivii să participe la astfel de campanii, sigur, fără a fi forțați. Să duci mai departe un mesaj anti-discriminare nu mi se pare nici pe departe o ipocrizie.
- Iar UEFA nu obligă pe nimeni să îngenuncheze. Și nici nu penalizează pe cine refuză.
- Sunt multe alte gesturi simbolice în fotbal. Și nimeni nu le-a boicotat pentru că, vezi Doamne, și-au pierdut sensul și sunt pline de ipocrizie. De exemplu, cum ar fi ca în timpul unui moment de reculegere ținut pentru o fostă glorie, 2-3 fotbaliști să râdă zgomotos, să-și dea palme pe ceafă și la final să spună "dom'le, ni se pare o ipocrizie să ținem un moment de reculegere, ce, îl mai înviem pe omul ăla? Îl iubesc, l-am respectat toată viața, dar noi am venit aici să jucăm fotbal, nu să ținem momente de reculegere pentru nu știu cine". Comportamentul ni s-ar părea tuturor o impolitețe, dacă nu chiar o golăneală, nu?
- Exact asta se întâmplă cu pusul genunchiului jos. Nu te costă aproape nimic să fii cuviincios când e vorba despre suferința altuia. Și despre asta e vorba în campaniile anti-discriminare, despre o lupă pusă pe probleme reale.
Dezbaterea nu se termină în studioul GSP, ea continuă aici, cu comentariile voastre. Nu uitați cuvintele cheie într-o dezbatere: „argumente” / „dialog” / „respect pentru opinia celuilalt”. Așadar, încordați-vă argumentele și intrați în dezbaterea zilei pe GSP.ro!
