Articol de Andrei Crăiţoiu, Dan Udrea, Remus Răureanu - Publicat miercuri, 10 noiembrie 2021 07:14 / Actualizat miercuri, 10 noiembrie 2021 09:15
O inițiativă de modificare a Legii Sportului, prin care se urmărea extinderea contractelor de activitate sportivă și pentru angajații cluburilor, inclusiv președinți, directori sportivi, juriști, bucătari, șoferi, a fost respinsă în Camera Deputaților, care e for decizional, după ce trecuse de votul din Senat.
Fotbalul și sportul românesc nu se mai opresc din a solicita facilități din partea statului. Cea mai recentă astfel de poziție a fost discutată și supusă la vot în comisiile din Camera Deputaților și prevedea noi scutiri de taxe pentru cei care lucrează în structurile sportive din România.
La inițiativa unor deputați PSD, s-a discutat despre modificarea unui articol din Legea Educației Fizice și Sportului, în sensul în care să se permită extinderea acoperirii contractelor de activitate sportivă și altor persoane în afara sportivilor.
Unii deputați PSD au propus modificarea unui articol din Legea Educației Fizice și Sportului
Practic, se propunea ca pe aceste contracte, care conțin facilități fiscale imense față de contractele de muncă, să poată să activeze inclusiv cei din conducere, adică președinți, secretari generali, directori sportivi, dar și juriști, economiști și chiar și electricieni, bucătari, șoferi. Propunerea, după ce trecuse cu vot favorabil la Senat, a fost respinsă.
Diferența dintre un contract de activitate sportivă și cel normal de muncă e foarte mare în privința efortului financiar pe care angajatorul îl face în afara sumei nete pe care o acordă salariatului. Pe un CAS surplusul de impozite și taxe e de numai 13%, în vreme, ce pe un contract de muncă procentul ajunge și la 70%.
Cei care au făcut acest demers sunt doi deputați PSD: Eugen Neață, susținut de Vasile Cîtea, acesta din urmă fiind și președintele Federației Române de Box.
Camera Deputaților a respins propunerea PSD
Camera Deputaților a respins această inițiativă într-un moment în care acceptarea programul PNRR, prin care România va primi din partea Uniunii Europene peste 29 de miliarde de euro, înseamnă automat acceptarea unor condiții în zona fiscalității extrem de dure.
„Una dintre condițiile impuse a avut în vedere acceptarea de către țara noastră a faptului că are o legislație deficitară în domeniul fiscal. UE e clară, ne-a spus: vreți acest proiect, atunci renunțați la facilități fiscale de care beneficiază acum IT-iști, cei din domeniul construcțiilor și așa mai departe. Nu poți să prevezi o facilitate doar pentru un domeniu anume, să zici că fotbaliștii merită să nu achite o taxă sau alta, dar un alt domeniu să o achite.
Facilitatea nu se aplică unei singure categorii, ci poate suna așa: de la un anumit salariu în sus se plafonează contribuția la sănătate, de exemplu, dar acest lucru se aplică și pentru un inginer și pentru un arhitect, dar și pentru un fotbalist, jurnalist sau IT-ist. Fără excepții”, a declarat zilele trecute, în GSP, Dumitru Costin, șeful BNS și secretarul general al AFAN.
Dumitru Costin: „Dacă se vota, se ajungea la o enormitate”
Același Dumitru Costin a explicat că dacă s-ar fi acceptat inițiativa cu extinderea contractelor de activitate sportivă, „atunci am fi ajuns în situația în care pentru un director economic de la un club de fotbal, angajatorul să achite 25%, raportat la salariul minim, pentru contribuția la fondul de pensie, chiar dacă el are un salariu chiar și de 5.000 - 6.000 de euro, în vreme ce pentru un alt director economic, de la o societatea care nu activează în sport, efortul firmei să fie de 25% din salariul brut pe care acesta îl are. E normal așa ceva? Unii s-au gândit să propună și chiar să accepte o asemenea enormitate”.
Salariul minim brut în România, în acest moment, e de 2.300 lei.
România, monitorizată de UEFA și Comisia Europeană
Gazeta Sporturilor a scris în urmă cu câteva zile că fotbalul românesc e sub monitorizarea Comisiei Europene, prin intermediul UEFA, tocmai din cauza modului în care e reglementată situația jucătorilor din perspectiva contractelor.
Comisia Europeană dorește la nivel de structură de angajare a fotbaliștilor un model unitar, adică să existe contract de muncă între club și jucător, nu alte modalități prin care ei să aibă o relație cu o echipă, iar în România continuă să fie activ contractul de activitate sportivă, care a fost acceptat din vara lui 2017.
6-4a fost votul din comisia Camerei Deputaților împotriva inițiativei PSD de extindere a contractelor de activitate sportivă pentru toți angajații structurilor și cluburilor sportive din România
6.000 de europe an reprezintă taxele și impozitele pe care le suportă un angajator din sport pentru un sportiv al cărui salariu net lunar e de 3.000 de euro, în vreme ce același salariu, dar pe un contract de muncă, ar însemna taxe și impozite de 27.000 de euro pe an
Din păcate, în ciuda opoziției pe care AFAN a avut-o când s-a votat această struțo-cămilă, contractul de activitate sportivă, n-am fost ascultați, iar printre cei care au insistat că trebuie admis așa ceva în legislația muncii din România au fost și președinții de la federațiile de fotbal, handbal, dar și șeful COSR.
Au crezut că așa ajută cluburile, cum au crezut probabil și domnii deputați PSD, dar nu s-au gândit că România trebuie să se încadreze în normele europene fiindcă, surpriză, suntem în UE, nu suntem de capul nostru.
- Dumitru Costin
