Articol de Vlad Nedelea, Bogdan Sorocan (video) - Publicat marti, 15 iunie 2021 17:16 / Actualizat marti, 15 iunie 2021 20:30
Gazeta Sporturilor a fost la Grupul de Intervenție Numărul 4, unde Cristian Căldăraru și Cătălin Calu, de la DSU și ISUBIF, au explicat pas cu pas cum trebuie să intervenim dacă o persoană intră în stop cardio-respirator și suntem martori la acest accident
Pornind de la cazul Christian Eriksen, fotbalist ce s-a prăbușit pe teren în timpul meciului Danemarca - Finlanda de la Euro 2020 şi care a fost salvat de echipa de medici prezentă la stadion, Gazeta Sporturilor a apelat la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Dealul Spirii București-Ilfov pentru un exercițiu practic de prim-ajutor.
În cazul fotbalistului danez, Simon Kjaer, coechipier aflat în apropiere, a fost cel care a intervenit rapid, însă un astfel de eveniment se poate întâmpla oricând, iar primul ajutor, până la sosirea echipajului specializat și echipat corespunzător, ar trebui să-l poată oferi oricine.
Exercițiu practic la Grupul de Intervenție: cum se intervine rapid și eficient în cazul unui stop cardio-respirator
ISUBIF a acceptat rapid propunerea Gazetei și ne-a invitat la Grupul de Intervenție Numărul 4, într-o sală de curs, ca să ne ofere un exemplu eficient de intervenție într-o situație de urgență pe un teren de sport și nu numai.
Cristian Căldăraru, instructor de prim-ajutor în cadrul Departamentului pentru Situații de Urgență, și Cătălin Calu, plutonier major - formator, ne-au ajutat și ne-au explicat pas cu pas cum trebuie intervenit rapid și eficient.
PASUL 1 - SIGURANȚA SALVATORULUI ȘI A VICTIMEI
"Primul lucru care ne interesează este siguranța salvatorului. Eu, ca salvator, trebuie să fiu în siguranță, la fel și victima. Dacă este valabil acest prim pas, atunci începem procedura"
PASUL 2 - EVALUAREA VICTIMEI
"Evaluarea victimei este următorul pas. Să vedem dacă este conștientă sau nu. În acest pas victimei i se pun câteva întrebări simple sau i se adresează un îndemn: «Mă auzi?», «Dacă mă auzi, deschide ochii, te rog!». Este vorba despre doi stimuli, unul verbal, vorbesc, îl întreb, dacă mă poate strânge de mână, dacă mă aude. Dacă nu reacționează, îl prind ușor de umeri și îl scutur, repetând din nou acele întrebări simple". Dacă persoana în cauză este inconștientă, atunci se trece la următorul pas
PASUL 3 - CEREREA AJUTORULUI APROPIAT
"E important să cer ajutor. Să caut să chem lângă mine pe cineva care să mă degreveze de sunatul la 112. Adică eu să mă ocup efectiv de victimă, să apelez la manevrele de resuscitare, iar cealaltă persoană să sune la 112, să dea toate datele despre starea victimei"
PASUL 4 - CUM IDENTIFICĂM DACĂ PERSOANA RESPIRĂ
"Trebuie să ne dăm seama dacă persoana respiră sau nu. Așezăm palma pe fruntea victimei, două degete pe bărbia victimei, pe partea osoasă, dau capul victimei pe spate și îi ridic bărbia. În acest moment mă uit în cavitatea bucală ca nu cumva să găsesc acolo obiecte care să obstrucționeze calea respiratorie.
Iar acum așezăm urechea și obrazul la nasul și gura victimei pentru a vedea dacă respiră. În acest moment ochii trebuie să fie pe toracele victimei. În 10 secunde trebuie să ne dăm seama dacă victima respiră. În acest timp ar trebui să fie două sau trei respirații"
* Dacă pacientul nu respiră, i se cere persoanei venite în ajutor să spună la 112 faptul că pacientul nu respiră, timp în care salvatorul începe să facă compresiuni toracice și ventilație artificială.
** Dată fiind situația actuală, reprezentanții ISU și DSU susțin că ventilația artificială (respirația gură la gură) nu ar mai trebui făcută fiind risc de contaminare cu virusul SARS-CoV-2.
PASUL 5 - COMPRESIUNEA TORACICĂ ȘI VENTILAȚIA ARTIFICIALĂ
COMPRESIUNEA TORACICĂ: "Resuscitarea se face întotdeauna pe plan dur. Se desfac hainele pentru a vizualiza toracele pacientului, apoi se împarte sternul în două jumătăți egale. Se poziționează podul palmei dominante în jumătatea inferioară a sternului, cealaltă mână peste, coatele vor fi perfect întinse, linia umerilor va fi paralelă cu a sternului și se începe apăsarea pe toracele victimei 5-6 cm. Și numărăm 30 de repetări, asta dacă facem ventilație, 100 dacă nu facem ventilație"
VENTILAȚIE TORACICĂ: "Imediat după compresiuni, pentru a deschide din nou calea aeriană (gura), apelăm la pasul 4, mâna pe frunte, degetele pe bărbie, presăm nasul și apoi se respiră în gura pacientului timp de o secundă, până când vedem că toracele se ridică. Mă ridic apoi, mă reoxigenez și repet încă o dată procedeul. După a doua ventilație reiau ciclul cu 30 de compresiuni"
* Raportul este ca la 30 de compresiuni toracice să se facă două ventilații. În cazul în care nu se pot face ventilații, atunci se fac 100 de compresiuni pe minut.
** Dacă în preajmă există defibrilator sau știm că există în arealul nostru, de 100-150 de metri, atunci trebuie adus. Se montează pe pacient și în funcție de indicațiile primite, fiind un smart-device, adică vorbește și spune ce trebuie făcut la fiecare pas, se acționează cu el.
5 RĂSPUNSURI LA 5 ÎNTREBĂRI IMPORTANTE
- În cât timp trebuie intervenit pentru a nu apărea probleme la nivel de creier?
- Consiliul European de Resuscitare spune că dacă se intervine în primele 3-5 minute cu compresii toracice externe și defibrilare, șansele de supraviețuire ale pacientului cresc cu peste 75%. Cu fiecare minut care trece de la instalarea stopului cardio-respirator (pacientul nu mai respiră și nu îi mai bate inima), șansele pacientului scad cu 10% dacă nu se intervine cu măsuri de resuscitare.
Gândiți-vă că dacă nu se intervine în primele 5 minute, șansele pacientului scad cu 50%. Problema mare este la nivelul creierului. Pentru că dacă oxigenul nu ajunge acolo, neuronul moare. Ireversibil. Chiar dacă pacientul e salvat până la urmă, rămân leziuni grave la nivel neuronal.
- Când poate fi transportat pacientul către spital?
- Intervenția decurge așa: se acționează, se resuscitează pacientul până la apariția echipajului medical, iar acest lucru legat de transportul la spital este doar apanajul echipajului medical, nu al omului care acordă primul ajutor.
- Cât de important este spațiul din jurul victimei?
- Foarte important. E nevoie de loc pentru ca echipa medicală să se poată desfășura. Dacă vă referiți la ceea ce au făcut colegii lui Eriksen, ei au făcut-o pentru intimitatea victimei, ceea ce nu e rău. Acolo nu erau multe echipamente medicale, deci n-au încurcat în niciun fel primul ajutor.
- Sunt multe astfel de cazuri?
- Foarte multe! Unele grave, altele mai puțin. Ținând cont că trăim într-o metropolă, trebuie vorbit despre sedentarism, stres, consum de alcool și droguri, lipsă de mișcare. E clar că stopul cardio-respirator poate apărea oricând, oriunde și la oricine. Dacă am 20 de ani asta nu înseamnă că nu pot face stop cardio-respirator.
La fel dacă am 60. Mai grav, dacă am 7 ani, asta nu înseamnă că nu pot face. Afară lucrurile astea sunt foarte frecvente. Sunt copii care fac stop cardio-respirator în școli. Din nefericire, și în România vârsta la care apare stopul cardio-respirator scade foarte mult. Înainte vorbeam despre oameni de 50-60 de ani, azi vorbim despre oameni de 20 sau 25. Din păcate, apare fără semne.
- E esențial ca nu doar sportivii, ci oricine să știe să poată acorda primul ajutor?
- Fără îndoială! Pentru că am vorbit într-un context legat de acest caz al unui fotbalist, la sport cu atât mai mult. Pentru că pot apărea oricând niște lovituri. Nu numai sportivii, ci toată lumea trebuie să știe acest lucru. Pentru că vorbim despre o reacție rapidă, omul de lângă noi.
De asta e bine să știe toată lumea. Din păcate, când cade cineva, toți sunt doctori, între ghilimele, dar puțini fac manevre corecte. Trebuie făcut loc celui care chiar știe, iar cei din jur eventual să facă exact cum au făcut danezii, să creeze puțină intimitate. Pentru ca victima să nu fie fotografiată sau filmată.
Christian Eriksen, mesaj de pe patul de spital » „Ce frumos să-l văd râzând!” + UEFA se apără
