MEDIA  ·  ANIVERSARE

Mihai Eminescu la 170 de ani » Mărturii extraordinare despre viața lui sportivă: „Nimeni nu era ca el”

Articol de GSP - Publicat miercuri, 15 ianuarie 2020 12:42

Mihai Eminescu s-a născut în urmă cu fix 170 de ani, pe 15 ianuarie 1850, în Ipotești, județul Botoșani. Puțini știu, însă, că geniul literaturii române era unul dintre cei mai infocați sportivi. 

Jurnalistul Cătălin Oprișan a publicat în Gazeta Sporturilor, de-a lungul timpului, câteva texte extraordinare, care vorbesc despre cum poetul Mihai Eminescu bătea mingea, înota, trăgea de greutăţi şi juca şah. Iată unul dintre acestea, reprodus mai jos. 

Mihai Eminescu, mărunt, îndesat, „foarte bun” la dexteritate 

Mihai Eminescu a fost, fără îndoială, înainte de toate, un copil de la ţară, un copil neastîmpărat. Uneori, cînd nu se afunda prin codrii Ipoteştilor - „Fiind băiet, păduri cutreieram" -, urca la stîni sau la Schitul Agafton, din apropierea Botoşanilor, unde se aflau două mătuşi ale sale. Tovarăşul său de joacă cel mai apropiat era fratele Ilie, mai mare cu trei ani decît Mihai. Cu acesta se lua cel mai des la copilăreasca trîntă "să vedem cine-i mai tare".

Eminescu era un băieţel mărunt şi îndesat, pîrlit la faţă de aerul de ţară şi foarte curăţel. Părul era mare, dat pe spate, fruntea lată şi umerii obrajilor puţin ieşiţi", apare el descris într-un document al vremii găsit ceva mai tîrziu, în 1909.

Micul Eminovici se face cunoscut printr-o anume zburdălnicie, care nu prea era pe placul profesorilor. Asta cînd nu sînt pedagogi buni, pentru că Aron Pumnul nu se sfia să strîngă uneori elevii ţinuţi în gazdă (printre care şi Eminescu) şi să bată mingea cu ei! 

Dar mărturia „oficială” este cea a lui Theodor V. Stefanelli („Amintiri despre Eminescu”, 1914, pag. 35): «Eu am locuit mulţi ani în strada Cuciur-mare (n.a. - din Cernăuţi) şi înaintea locuinţei mele se întindea aşa numita toloacă a oraşului, unde studenţii jucau adese în orele libere mingea. Şi Eminescu era adese printre noi şi juca cu noi mingea». Deşi pare greu de crezut, în puţinele certificate şcolare rămase, la coloana "Fahigkeiten", adică la rubrica dexterităţilor, nota elevului din clasele primare era "sehr gut", adică "foarte bine".

„Erau mulţi înotători buni în Blaj, dar cu Mihai Eminescu nici unul nu se putea ţinea".

În vara anului 1866, adică la 16 ani, Eminescu pleacă din nordul ţării spre Blaj, dorind să treacă Munţii Carpaţi, mărşăluind mai bine de 10 km pe zi. „Mergeam neoprit prin cărările albe ce duceau crucişe prin lanurile unele-ncă verzi, mergeam, pînă ajunsei în poala răcoroasă a munţilor”.

La 16-17 ani, Eminescu era acum un băiat voinic, sănătos ca piatra. De atunci datează relatări ale martorilor oculari de la isprăvile sale "nautice". Nu departe de Blaj se afla locul unde Tîrnava Mare se vărsa în cea Mică, înainte de a se vărsa în Mureş. Balta de la Ipoteşti şi Prutul de la Cernăuţi făcuseră din Eminescu un bun înotător, cu "voluptăţi tritonice", după cum afirma George Călinescu. 

În „Eminescu la Blaj” (1904, pag. 71-74), Ştefan Cacovean spune: „El (n.a. - Eminescu) făcea tot felul de isteţii nautice, intrînd în apă într-un loc şi ieşind tîrziu unde nici nu te aşteptai, spre admiraţia chiar a celor mai buni înotători din Blaj. Erau mulţi înotători buni în Blaj, dar cu Eminescu nici unul nu se putea ţinea".

Eminescu, bun și la șah

Cele mai interesante mărturii rămîn însă de la călugăriţa nonagenară de la Văratec, care, pe la 1940, spunea: 

„Era frumos. Dimineaţa făcea gimnastică şi ridica nişte greutăţi. Pe urmă se plimba îndelung prin pădurea de argint", sau spusele maicii Epaxia Diaconescu (decedată în 1967, la vîrsta de 107 ani): «Eminescu se lua la întrecere cu ceilalţi studenţi găzduiţi la masa monahei Ştefania Lungulesei şi ridicau, dintr-o dată, „bombele de piatră” (halterele sau ganterele de astăzi)». În fine, chiar Eminescu vorbeşte despre valoarea estetică a unor discipline în "Fragmentarium": «La femei danţul, pentru bărbaţi exerciţiu gimnastic... arată... personalitatea în lumina cea mai bună a frumuseţii...»”.
 

Un titan al culturii româneşti, Mihai Eminescu nu putea să nu fie pasionat şi de sportul minţii. În 1884, cu doar cîţiva ani înainte de a se stinge, poetul se afla în Spitalul Sf. Spiridon din Iaşi. În cele cîteva săptămîni în care a fost internat acolo, „... era vizitat des de prieteni, de Pompiliu, Burlă, Humpel îndeosebi, jucînd şah", povesteşte George Călinescu în biografia "Viaţa lui Eminescu".  M. Pompiliu şi V. Burlă erau scriitori ieşeni, membri marcanţi ai cenaclului Junimea, iar W. Humpel era un muzician austriac cunoscut, care cînta la flaut.

 

Astăzi se împlinesc 170 de ani de la naşterea marelui poet, care s-a stins la doar 39 de ani, pe 15 iunie 1889.

Citește și:



Povestea copilul genial, exmatriculat în România, ajuns milionar în Silicon Valley la doar 20 de ani
Libertatea
Comentarii (4)
Eugen Qy  •  16 Ianuarie 2020, 00:01
Postat de bogat pe 15 Ianuarie 2020, 15:27

Foarte tare, aflam acum ca la Cernauti se juca fotbal iar Eminescu era un practicant invesunat al sportului rege in timpurile in care acest sport nu ajunsese inca in Romania. Pentru ca Eminescu a facut scoala la Cernauti intre 1858 si 1866 (a murit in 1889) iar conform wiki fotbalul a inceput in Romania pe cand "in anul 1890, doctorul stomatolog Iuliu Weiner, s-a intors din Anglia după ce si-a terminat studiile, aducand in tara o minge de fotbal și regulile jocului scrise pe o hartie." Cu tot respectul pentru memoriile dlui Stefanelli, dar cred ca incepuse sa incurce un pic perioadele cand a depanat despre fotbalistul Eminescu. In curand aflam ca Eminescu era mare amator de Playstation si juca asiduu Fifa2020.

Jocul cu mingea , putea fi si OINA ! A nu se uita ca OINA era sportul National romanesc ! Acum privitul la TV este noul sport national !

Eduard Antoniu  •  15 Ianuarie 2020, 18:23
Postat de Eduard Antoniu pe 15 Ianuarie 2020, 18:17

Excelent. Deci Târnavele nu se unesc, se varsă cea mare în cea mică. Iar albanezul moldovean folosea perfectul simplu. Juca fundaș dreapta și extremă dreapta, câțiva ani la Rapid Viena apoi la o echipă mai potrivită lui, xenofobă, Dinamo București. De la Poli Iași fusese dat afară fiindcă fusese prins cu nevasta antrenorului - Veronica Micle. A debutat la FC Botoșani unde, după un telefon cu Becali, Valeriu Iftime l'a cedat gratis la Iași, căci la FCSB care a răsărit e'o cale atât de lungă. Azi îl vedem și nu e.

Precizare: fiindca Becali nu dadea doi bani nici pe Eminescu.

Eduard Antoniu  •  15 Ianuarie 2020, 18:17

Excelent. Deci Târnavele nu se unesc, se varsă cea mare în cea mică. Iar albanezul moldovean folosea perfectul simplu. Juca fundaș dreapta și extremă dreapta, câțiva ani la Rapid Viena apoi la o echipă mai potrivită lui, xenofobă, Dinamo București. De la Poli Iași fusese dat afară fiindcă fusese prins cu nevasta antrenorului - Veronica Micle. A debutat la FC Botoșani unde, după un telefon cu Becali, Valeriu Iftime l'a cedat gratis la Iași, căci la FCSB care a răsărit e'o cale atât de lungă. Azi îl vedem și nu e.

Vezi toate comentariile (4 )
Comentează
Agenda
Oră Competiție / Post TV
20:30 Fotbal, Serie A
Milan - Parma
Digi 1, Telekom 1, Look Plus
20:30 Fotbal, Serie A
Bologna - Napoli
Digi 2, Telekom 2, Look Sport
20:30 Fotbal, Serie A
Sampdoria - Cagliari
Digi 3, Telekom 3, Look Sport 2
22:15 Fotbal, Premier League
Arsenal - Liverpool
Eurosport
22:45 Fotbal, Serie A
Sassuolo - Juventus
Digi 2, Telekom 2, Look Sport
22:45 Fotbal, Serie A
Udinese - Lazio
Digi 3, Telekom 3, Look Sport 2
22:45 Fotbal, Serie A
Roma - Verona
Digi 4, Telekom 4, Look Sport 3
Program TV complet

Liga 1