Articol de Dan Bâra - Publicat sambata, 21 martie 2020 14:24
Conform specialiștilor din domeniul medical, citați de revista The Lancet, una dintre cele mai vechi și mai prestigioase publicații din această branșă, impactul carantinei cauzate de pandemia de coronavirus are și o serie de implicații psihologice pe care le vor înfrunta nu doar oamenii de rând, ci și sportivii.
Obișnuiți cu adulația suporterilor și cu atenția primită în mass-media, sportivii sunt, în această perioadă de izolare, într-o situație ciudată. Deși stau acasă și nu participă la programul obișnuit, cu antrenamente și meciuri, ei nu sunt nici în vacanță. Vacanțele sportivilor au, de obicei, o durată scurtă și, drept urmare, aceștia încearcă să profite cât mai mult de ele, mergând în destinații exotice și cheltuind sume considerabile. De data aceasta, lucrurile sunt, mai degrabă, asemănătoare cu perioadele în care sunt accidentați și limitați în activități.
Unii stau închiși în casă, alții sunt în carantină
Câțiva dintre sportivii de top ai planetei au fost infectați cu Coronavirus, motiv pentru care, colegii lor au intrat în carantină. Dar, nici pentru ceilalți, neinfectați și neexpuși virusului, viața nu este simplă. Închiși în casă, aflați în imposibilitatea de a se mișca liber, aceștia se văd în situația în care rutina vieții obișnuite este întreruptă, iar contactul social e foarte limitat. În general, conform studiilor, această situație îi expune la un altfel de risc, cel al dezechilibrului emoțional și psihologic. Pe baza cercetărilor făcute în urma altor pandemii din trecut, precum SARS, Ebola sau H1N1, studiile au arătat că există o serie de simptome psihice constatate la cei aflați în carantină. Printre acestea se numără stressul, depresia, stările de indispoziție, iritabilitatea sau insomnia. Unii dintre cei aflați în carantină pentru că au intrat în contact cu persoane bolnave în perioada epidemiei de SARS au prezentat simptome de teamă, nervozitate sau tristețe, dar a existat și un procent la care s-au constatat sentimente pozitive, precum o stare de fericire (5%) sau de ușurare (4%).
Timpul și banii sunt factori importanți
Nu toți sportivii care stau acasă au aceleași condiții. O parte beneficiază de reședințe de lux dotate cu săli de sport, terenuri de antrenament și piscine, în vreme ce alții trăiesc în condiții mai modeste și locuiesc în spații reduse ca dimensiune. În România, chiar dacă există și excepții, media bunăstării obținute de pe urma sportului este inferioară altor țări mai bogate. Conform unui studiu, persoanele aflate în carantină, care câștigă sub 2000 de euro pe lună, traversează cu mai multă dificultate perioada de izolare. De asemenea, s-a constatat că o durată de izolare mai mare are efecte psihologice mai dure față de o carantină de scurtă durată.
Luni de zile cu stadioane goale sau cu public redus
După ce au ieșit din carantină, mulți dintre cei cuprinși în studiul la care face referire jurnalul medical The Lancet, au continuat să aibă un comportament evitant. O parte dintre aceștia au preferat să stea departe de oamenii bolnavi iar alții au evitat locurile aglomerate și spațiile publice chiar și după încheierea perioadei de carantină. Un studiu a relevat faptul că unii dintre cei care au trecut prin carantină au continuat o lungă perioadă (luni de zile) să repete diverse obiceiuri deprinse: spălatul pe mâini excesiv sau evitarea locurilor în care se aflau multe persoane.
