Articol de Remus Dinu - Publicat sambata, 01 martie 2025 20:35 / Actualizat duminica, 02 martie 2025 01:57
Sergiy Stakhovsky, unul dintre foștii jucători de tenis care s-au înrolat în armată și au ieșit pe front pentru a-și apăra țara în războiul de agresiune declanșat de Rusia în Ucraina, la fel cum a procedat și Alexandr Dolgopolov, a publicat un mesaj de impact pe rețelele de socializare, a doua zi după confruntarea diplomatică tumultoasă dintre Volodimir Zelenski, pe de-o parte, și Donald Trump și JD Vance, de cealaltă parte a baricadei.
Stakhovsky, 39 de ani, omul care s-a întors în Ucraina imediat după startul invaziei, în februarie 2022, se numără printre sportivii ucraineni extrem de activi, cu poziții puternice, asumate public, cu privire la cauza țării sale.
La câteva zile după startul războiului, omul care l-a învins pe Roger Federer la Wimbledon, în 2012, a povestit pentru Gazeta Sporturilor, într-o corespondență audio, detalii despre luptele care se purtau în acea perioadă pentru capitala țării.
- Corespondența audio dintre Stakhovsky și GSP, 26 februarie 2022
Trei ani mai târziu, Sergiy Stakhovsky se află în continuare țara asediată de Moscova. Zilele trecute, pe 24 februarie, când s-au împlinit trei ani de la începutul confruntării armate, ucraineanul a postat un mesaj amplu despre motivele care l-au determinat să revină în țara natală, sfidând toate riscurile, pentru a participa activ la apărarea țării.

Mesaj pentru americani: „Dacă guvernul vostru nu dorește să respecte acordul, spuneți-o direct”
Astăzi, într-un context tulbure, cu relațiile dintre Ucraina și Statele Unite tot mai tensionate, cu acordul pentru exploatarea resurselor țării în „aer” și cu riscul sistării ajutorului militar oferit Kievului din ce în ce mai pronunțat, fostul #31 ATP a transmis un mesaj ferm la adresa Administrației Trump.
Evocând Memorandumul de la Budapesta, tratatul din 1994 prin care Ucraina a acceptat dezarmarea nucleară în schimbul unor garanții de securitate din partea marilor puteri, Stakhovsky le transmite americanilor un mesaj pașnic, dar plin de semnificații: „N-o mai faceți să pară că ar fi vina noastră fiindcă luptăm pentru libertate, doar spuneți-ne că nu vreți să respectați acordul!”.
„Dragi americani, fostul vostru guvern a oferit garanții fostului guvern al țării mele cu privire la integritatea și siguranța teritoriului ucrainean și a granițelor sale. În schimb, noi am predat al TREILEA CEL MAI MARE arsenal nuclear din lume.
Sunt, personal, extrem de recunoscător poporului american pentru sprijinul acordat.
Dar dacă guvernul vostru nu dorește să respecte acordul, spuneți-o direct. Nu încercați să pară că este vina noastră pentru că luptăm pentru libertatea noastră”, a scris Stakhovsky pe InstaStory.

Ce a prevăzut Memorandumul de la Budapesta?
După ce Uniunea Sovietică s-a destrămat, Ucraina, a treia putere nucleară a lumii la acel moment, a predat armele atomice în schimbul garanțiilor de securitate primite din partea Rusiei și a Statelor Unite.
Acordul, cunoscut sub numele de Memorandumul de la Budapesta, semnat pe 5 decembrie 1994 de Rusia, Ucraina, Marea Britanie și Statele Unite, promitea că niciuna dintre națiuni nu va folosi forța împotriva Ucrainei și toate îi vor respecta suveranitatea și granițele existente. Acordul stabilea, de asemenea, că, în cazul unei agresiuni, semnatarii vor solicita măsuri imediate din partea Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite pentru a sprijini Ucraina.

„Cantitatea de rău pe care Rusia o generează este pur și simplu nebunească”
În decembrie, cu puțin timp înainte de anularea alegerilor din România, Sergiy Stakhovsky a dialogat cu reporterul GSP Remus Dinu, fostul jucător transmițând un mesaj despre pericolul generat de intens dezbătuta implicare a Rusiei în procesul electoral:
„Ei bine, nu cred că oamenii din afara României ar trebui să aibă un cuvânt de spus în alegerile prezidențiale din România. Desigur, cei care susțin Rusia sunt foarte periculoși, deoarece cantitatea de rău pe care Rusia o generează este pur și simplu nebunească.
Este bine că România face parte din Uniunea Europeană, e foarte periculos să mergem pe narațiunea rusă”.



