Articol de Justin Gafiuc - Publicat marti, 23 iunie 2009 00:00
Acesta era numele codat pe care Securitatea i-l atribuise Nadiei Comăneci. După fuga ei din ţară, noiembrie '89, rapoartele ofiţerilor de informaţii explicau nemulţumirile sportivei: deplasări externe blocate, venituri insuficiente, piedici în întemeierea unei familii
Fuga din ţară a Nadiei, petrecută în noaptea de 27 spre 28 noiembrie 1989 pe la graniţa maghiară, cu mai puţin de o lună înainte de declanşarea Revoluţiei, a provocat la vremea respectivă un cutremur de proporţii în Securitate. :O
Într-un raport detaliat întocmit de maiorul Nicolae Roşu, care se ocupa direct de "dosarul Corina", cum era codat numele Nadiei, sînt prezentate pe larg motivele care, în opinia Securităţii, au determinat-o pe Comăneci să aleagă libertatea: neaprobarea deplasărilor în străinătate, dificultăţile financiare, situaţia tensionată din familie şi greutăţile pentru întemeierea unui cămin.
Închisă în lagărul socialist
De teama ca Nadia să nu rămînă peste hotare cu ocazia plecărilor în străinătate, Comitetul Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport (CNEFS) nu-i mai permitea să meargă decît în ţările socialiste :( (Iugoslavia, Ungaria, Bulgaria, URSS, RDG). Blocajul data de peste trei ani!
Raportul lui Roşu: "Nemulţumirea era generată atît de faptul că deplasările reprezentau o importantă sursă de venituri (peste 500.000 de lei numai în perioada '88-'89), ceea ce ar fi ajutat-o să achite unele datorii, cît şi de consecinţele pe planul pierderii statutului său în mişcarea sportivă internaţională".
Nelăsată să se mărite
Relaţia tensionată din familie este explicitată astfel: "Era nemulţumită de faptul că, deşi dorea să-şi întemeieze un cămin, de fiecare dată cînd cunoştea un bărbat cu care dorea să se căsătorească fie că intervenea mama sa, fie că respectivul era supus unor şicane de către persoane necunoscute (telefonic), astfel încît acesta renunţa".
Nu lipsesc exemplele: "Aşa a fost cazul, după relatările ei, lui Bănică Ştefan, fiul actorului cu acelaşi nume, student la IATC; Năstase Nicolae (Nicuşor) - şef de local, care în 1988 a refuzat întoarcerea în ţară dintr-o excursie efectuată în RFG; fotbalistul Geolgău, iar în 1989 cu Vasilescu Mihai, angajat la benzinăria Chitila, relaţie recentă, identificat după producerea evenimentului".
Trasă pe sfoară la modernizarea locuinţei
Conform documentelor de la Securitate, Nadia avea în '89 un salariu de 3.800 de lei: "Venituri mici faţă de standardul de viaţă cu care era obişnuită. :( Mai ales că lunar i se reţineau aproximativ 1.000 de lei pentru plata reparaţiilor efectuate în anii '80-'81 de trustul la imobilul din strada Rozmarin 23. Deşi reparaţiile i-au fost comandate de unele instituţii care s-au angajat că-i vor suporta marea majoritate a cheltuielilor, ulterior aceste instituţii nu şi-au respectat angajamentul".
Din devizul ataşat la dosar, reiese că, pentru modernizarea locuinţei, Nadia trebuia să plătească aproape 200.000 de lei, în rate lunare.
"Vlad", "Cristian" şi "Monica" de la FRG o turnau pe Nadia!
În iulie '89, Securitatea dispunea măsuri excepţionale pentru supervizarea secundă cu secundă a Nadiei, alias "Corina". Între cei care aveau misiunea de a raporta zilnic date despre activitatea şi intenţiile fostei campioane se numărau şi trei persoane din conducerea Federaţiei Române de Gimnastică, informatori sau colaboratori, conspiraţi sub numele "Vlad", "Cristian" şi "Monica". De asemenea, se ordonase instalarea tehnicii de ascultare a convorbirilor la domiciliul Nadiei şi în alte locaţii des frecventate de aceasta, era urmărită de ofiţeri operativi, iar corespondenţa internă şi externă trebuia să fie interceptată!
"Datorită dificultăţilor financiare întreţinea legături cu persoane care dispuneau de bani: directori, şefi de localuri, ospătari. Prin relaţiile de care dispunea obţinea multe aprobări pentru cumpărarea de autoturisme în schimbul cărora primea diverse avantaje"
document Securitate
"Prin sursele şi relaţiile operative i s-a explicat că e necesar sa-şi restrîngă cercul de relaţii cu persoane dubioase şi să se căsătorească, acestea fiind singurele modalităţi prin care putea demonstra că merită din nou încredere"
document Securitate
"Profesional, Nadia Comăneci era considerată ca o şi în cadrul instituţiei. Conducerea CNEFS o pregătea pentru a prelua în timp funcţia deţinută în prezent de Lia Manoliu, de vicepreşedinte al Comitetului Olimpic Român"
document Securitate
"Se va proceda la compromiterea şi discreditarea Nadiei Comăneci în faţa organismelor sportive internaţionale şi opiniei publice pe baza datelor compromiţătoare care se deţin despre ea"
Plan de măsuri al Securităţii după fuga Nadiei
1986 era anul ultimei ieşiri a Nadiei în afara spaţiului comunist, în Elveţia
28 de ani avea Nadia în noiembrie '89, cînd a fugit din ţară într-un grup format din 7 persoane
Acesta era numele codat pe care Securitatea i-l atribuise Nadiei Comăneci. După fuga ei din ţară, noiembrie '89, rapoartele ofiţerilor de informaţii explicau nemulţumirile sportivei: deplasări externe blocate, venituri insuficiente, piedici în întemeierea unei familii
Fuga din ţară a Nadiei, petrecută în noaptea de 27 spre 28 noiembrie 1989 pe la graniţa maghiară, cu mai puţin de o lună înainte de declanşarea Revoluţiei, a provocat la vremea respectivă un cutremur de proporţii în Securitate. :O
Într-un raport detaliat întocmit de maiorul Nicolae Roşu, care se ocupa direct de "dosarul Corina", cum era codat numele Nadiei, sînt prezentate pe larg motivele care, în opinia Securităţii, au determinat-o pe Comăneci să aleagă libertatea: neaprobarea deplasărilor în străinătate, dificultăţile financiare, situaţia tensionată din familie şi greutăţile pentru întemeierea unui cămin.
Închisă în lagărul socialist
De teama ca Nadia să nu rămînă peste hotare cu ocazia plecărilor în străinătate, Comitetul Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport (CNEFS) nu-i mai permitea să meargă decît în ţările socialiste :( (Iugoslavia, Ungaria, Bulgaria, URSS, RDG). Blocajul data de peste trei ani!
Raportul lui Roşu: "Nemulţumirea era generată atît de faptul că deplasările reprezentau o importantă sursă de venituri (peste 500.000 de lei numai în perioada '88-'89), ceea ce ar fi ajutat-o să achite unele datorii, cît şi de consecinţele pe planul pierderii statutului său în mişcarea sportivă internaţională".
Nelăsată să se mărite
Relaţia tensionată din familie este explicitată astfel: "Era nemulţumită de faptul că, deşi dorea să-şi întemeieze un cămin, de fiecare dată cînd cunoştea un bărbat cu care dorea să se căsătorească fie că intervenea mama sa, fie că respectivul era supus unor şicane de către persoane necunoscute (telefonic), astfel încît acesta renunţa".
Nu lipsesc exemplele: "Aşa a fost cazul, după relatările ei, lui Bănică Ştefan, fiul actorului cu acelaşi nume, student la IATC; Năstase Nicolae (Nicuşor) - şef de local, care în 1988 a refuzat întoarcerea în ţară dintr-o excursie efectuată în RFG; fotbalistul Geolgău, iar în 1989 cu Vasilescu Mihai, angajat la benzinăria Chitila, relaţie recentă, identificat după producerea evenimentului".
Trasă pe sfoară la modernizarea locuinţei
Conform documentelor de la Securitate, Nadia avea în '89 un salariu de 3.800 de lei: "Venituri mici faţă de standardul de viaţă cu care era obişnuită. :( Mai ales că lunar i se reţineau aproximativ 1.000 de lei pentru plata reparaţiilor efectuate în anii '80-'81 de trustul la imobilul din strada Rozmarin 23. Deşi reparaţiile i-au fost comandate de unele instituţii care s-au angajat că-i vor suporta marea majoritate a cheltuielilor, ulterior aceste instituţii nu şi-au respectat angajamentul".
Din devizul ataşat la dosar, reiese că, pentru modernizarea locuinţei, Nadia trebuia să plătească aproape 200.000 de lei, în rate lunare.
"Vlad", "Cristian" şi "Monica" de la FRG o turnau pe Nadia!
În iulie '89, Securitatea dispunea măsuri excepţionale pentru supervizarea secundă cu secundă a Nadiei, alias "Corina". Între cei care aveau misiunea de a raporta zilnic date despre activitatea şi intenţiile fostei campioane se numărau şi trei persoane din conducerea Federaţiei Române de Gimnastică, informatori sau colaboratori, conspiraţi sub numele "Vlad", "Cristian" şi "Monica". De asemenea, se ordonase instalarea tehnicii de ascultare a convorbirilor la domiciliul Nadiei şi în alte locaţii des frecventate de aceasta, era urmărită de ofiţeri operativi, iar corespondenţa internă şi externă trebuia să fie interceptată!
"Datorită dificultăţilor financiare întreţinea legături cu persoane care dispuneau de bani: directori, şefi de localuri, ospătari. Prin relaţiile de care dispunea obţinea multe aprobări pentru cumpărarea de autoturisme în schimbul cărora primea diverse avantaje"
document Securitate
"Prin sursele şi relaţiile operative i s-a explicat că e necesar sa-şi restrîngă cercul de relaţii cu persoane dubioase şi să se căsătorească, acestea fiind singurele modalităţi prin care putea demonstra că merită din nou încredere"
document Securitate
"Profesional, Nadia Comăneci era considerată ca o şi în cadrul instituţiei. Conducerea CNEFS o pregătea pentru a prelua în timp funcţia deţinută în prezent de Lia Manoliu, de vicepreşedinte al Comitetului Olimpic Român"
document Securitate
"Se va proceda la compromiterea şi discreditarea Nadiei Comăneci în faţa organismelor sportive internaţionale şi opiniei publice pe baza datelor compromiţătoare care se deţin despre ea"
Plan de măsuri al Securităţii după fuga Nadiei
1986 era anul ultimei ieşiri a Nadiei în afara spaţiului comunist, în Elveţia
28 de ani avea Nadia în noiembrie '89, cînd a fugit din ţară într-un grup format din 7 persoane
