GSP SPECIAL  »  SUPERREPORTAJE  »  SPECIAL GSP

Cel mai mare urs din România ar fi fost braconat de un prinț austriac! GSP redeschide o dezbatere: ce e vânătoarea, sport sau crimă? + Mărturia unui braconier: „Eu împușc de distracție”

Vânătoarea de urși, foto: Imago +2   FOTO
Vânătoarea de urși, foto: Imago

Articol de - Publicat miercuri, 05 mai 2021 13:08

CONTEXT: O știre face înconjurul presei din România: probabil cel mai mare urs din Uniunea Europeană, aflat pe teritoriul țării noastre, a fost împușcat la Ojdula, județul Covasna, într-o arie naturală protejată, de un prinț austriac care nu avea derogare pentru el, ci pentru un alt urs, care făcea probleme”.  

„Arthur avea vârsta de 17 ani și a fost cel mai mare urs observat în România și probabil cel mai mare care trăia în Uniunea Europeană. Măsurătorile cadavrului indică faptul că Arthur avea 593 de puncte din 600 care reprezintă maximum posibil în industria vânătorii de trofee. Nu am mai auzit de un asemenea punctaj record până acum. Mă întreb cum a putut prințul să confunde o femelă cu pui care vine la sat cu cel mai mare mascul care exista în adâncul pădurii. Este clar că prințul nu a venit să rezolve problema localnicilor, ci să omoare ursul și să își ducă acasă cel mai mare trofeu pentru a-l agăța pe perete. Avem de a face cu o partidă de braconaj, de vreme ce au împușcat ursul greșit” - Gabriel Paun, președintele Agent Green.

  • Gazeta redeschide e o dezbatere echilibrată despre vânătoare: un subiect care stârneşte pasiune, revoltă şi idei contrare;
  • Cum arată vînătoarea din perspectiva fiinţei hăituite?
  • Medici, biologi şi vînători au descris în 2011 ce simte un animal cînd se află în bătaia puştii;

Alb-negru sau color? Se uită la noi. Vrea să vadă dacă vorbim serios. Repetăm întrebarea.

Doctorul Dumitru Murariu, directorul Muzeului de Istorie Naturală Grigore Antipa, zîmbeşte: „Foarte puţine animale au o vedere pe care o putem numi color. Iar dacă ne referim la speciile vînate, mistreţul, de pildă, nu vede decît la cîţiva metri în faţă". Medicul continuă. „Chiar şi de aproape, porcul sălbatic zăreşte doar umbre şi contururi, în alb şi negru. Practic, mistreţul nu vede omul”.

Ţintaşii plasaţi la 2m de sol

Dar îl miroase. Natura a compensat simţurile. De aceea, standurile vînătorilor de mistreţ sînt la doi metri de sol, ca să reducă riscul de impact cu un animal care are un miros redutabil şi care atacă atunci cînd este ameninţat.

Aşa se întîmpla şi la Balc, pe domeniul lui Ion Ţiriac, unde unii dintre cei mai bogaţi şi faimoşi oameni ai continentului omoară în fiecare ianuarie mai mult de 150 de mistreţi.

15.000 de mistreţi vînaţi pe an

Numeric, mistreţii sînt aproape cît vînătorii. Ministerul Mediului şi al Pădurilor raporta 62.500 de exemplare în 2010, mai multe decît cele 59.000 de exemplare din 2009. Teoretic, deşi s-au vînat în acest interval 15.000 de mistreţi, populaţia a crescut.

Statisticile sînt puternic contestate de tabăra Protectorilor, care susţin că judeţele limitrofe numără aceleaşi animale de două ori şi că, în plus, ele supraraportează „pentru a li se da voie să se vîneze în exces faţă de fondul real".

Printre cei mai puţini vînători din Europa

Dar Balc nu e decît ceea ce se vede. 70.000 de vînători români îşi trăiesc în fiecare an bucuria pădurii.

„România are un procent de 0,26% vînători din populaţie, ceea ce ne plasează aproape pe ultimul loc în Europa, în condiţiile în care avem cel mai bun fond de vînătoare din UE!", spun cifrele oficiale.

Irlanda, de pildă, are de 30 de ori mai mulţi vînători decît noi, raportaţi la numărul de locuitori. Doar Belgia şi Olanda au mai puţini ochitori decît România.

Ursul aude de 10 ori mai bine ca omul

Dacă n-avem vînători suficienţi, după gustul asociaţiilor de profil, avem cu siguranţă animale.

Nouă din zece trofee mondiale la urşi sînt româneşti şi îi aparţin lui Nicolae Ceauşescu. Ursul este mîndria vînătorilor.

„El poate să audă de zece ori mai bine decît un om. Un exemplar sănătos aude o crenguţă strivită uşor de bocanc de la două sute de metri", explică Dumitru Murariu, directorul de la „Antipa".

Dar deseori e prea tîrziu, acuză cei din tabăra protectorilor de animale. „Ce înţelege un cerb cînd îl dobori cu arma de la 1000 de metri?”, se revoltă Cristian Grecu, reprezentantul Coaliţiei pentru Mediu, o entitate care reuneşte 67 de ONG-uri din domeniu.

Şi, în acest punct, încep mărturiile, datele ştiinţifice şi disputa.

Cum îi numără caprele negre pe vînători

Doctorul Dumitru Murariu de la Antipa pledează pentru inteligenţa animalelor, dar şi pentru vînătoare!

„S-a dovedit că animalele au memorie. Un urs scăpat dintr-o ambuscadă va evita acel loc. Mai mult, studierea caprei negre a dus la concluzia că ele ştiu să numere! Dacă doi vînători se apropie, capra se retrage în refugiu şi iese doar după ce au plecat amîndoi. Vînătorii ştiu şi trimit oameni drept momeală, trăgătorul rămînînd în afara calculelor animalului”.

Căprioarele nu scot sunete. Ele plîng

Fost şef de ocol silvic, Mircea Bichiş îl completează pe specialist cu propria experienţă: „Animalul are armele lui, văz, auz, miros, ascunzători. Toate îl favorizează. Cînd însă ai ajuns lîngă animal cu armele tale, ai învins". Se instalează frica, apoi durerea.

Sunetul acestora este descris de doctorul Murariu în tăcerea exponatelor de muzeu: „De frică, ursul mormăie specific, iar în apropierea pericolului scoate sunete agresive. Fazanul produce o serie de sunete sacadate. Căprioara şi cerbul nu scot sunete de durere. Ochii lor mari devin însă umezi. Glandele plîng în numele lor”.

 

În pielea vînatului: frica şi durerea din corpul animalului respectă legile omeneşti.

Anxietatea vînatului e stimulată după aceeaşi chimie cu cea a vînătorului.

Medicul veterinar Octavian Roşu descrie procesele din sînge: „Animalele homeoterme, cu sînge cald, simt durerea şi conştientizează frica. Mistreţul, cerbul, iepurele, ursul, au structuri nervoase pentru frică şi durere. Intensitatea e la fel ca la oameni".

Gustul amar al adrenalinei

Vînătoarea continuă! „Un animal urmărit sau care nu poate să scape îşi modifică ritmul cardiac, presiunea arterială, temperatura şi respiraţia. Se eliberează în sînge hormoni de stres, printre care şi adrenalina", zice medicul.

Cunoaşteţi gustul! Adrenalina e aroma aceea amară, de sîmbure de migdală, pe care o simţiţi în gură.

Cînd hăituirea se prelungeşte, animalul apelează la rezerva de putere din ficat şi muşchi. „Adrenalina descompune glicogenul, această rezervă, în glucoză, care devine, alături de oxigen, sursa rapidă de energie a animalului".

Sângele, ultimul popas

Cînd este împuşcat şi supravieţuieşte, corpul animalului canalizează ultimele puteri spre scăpare. „Hormonii de stres maschează durerea, dar, fără o intervenţie, funcţiile vitale vor înceta curînd. Se prăbuşeşte în agonie şi moare".

Şi totul se termină în sîngele care a receptat frica de la bun început. „Vînatul, spre deosebire de animalele sacrificate în abator, nu este exangvinat. Cantitatea de sînge nu este evacuată din corp şi rămîne în ţesut", încheie vînătoarea virtuală doctorul Octavian Roşu.

Click!
Directorul de la Antipa conchide că „nu e bine să împuşti ciute. Ele au o gestaţie de 9 luni, ca a omului, vă daţi seama ce greu se nasc urmaşii!". El aprobă însă ferm şi deschis vînătoarea „în măsura în care nu periclitează speciile".

După jumătate de secol de vînătoare şi mai bine de un deceniu la conducerea unui ocol silvic, concluziile lui Mircea Bichiş sînt seci, calme şi neaşteptate: „Cea mai frumoasă vînătoare nu foloseşte arma de foc, ci aparatul de fotografiat!".

Ce e în mintea unui braconier: „Fac braconaj pentru distracţie şi din mîndrie"

Gazeta a obţinut mărturia unui tînăr care vînează ilegal. Braconierii sînt o castă specială în lumea vînătorii, cu reguli şi motivaţii aparte. Un insider, om care care se ocupă în mod constant cu această activitate dusă dincolo de lege, a acceptat să povestească pentru Gazetă, sub protecţia anonimatului, cîteva dintre secretele braconajului.

„Unii o fac pentru bani, adică pentru carne sau blană. La mine e vorba doar de distracţie şi de un fel de mîndrie. E o satisfacţie fără egal să vînezi pe ascuns, nici zece autorizaţii n-au cum să-ţi dea adrenalina asta. Apoi, e un fel de competiţie între braconieri, la nivel de trofee", se confesează el.

„Întîi, împuşti la nimereală. Mistreţ, scroafe, ciute, orice. Nu contează perioada şi arma. Carnea o dai paznicilor, care au oamenii lor şi fac bani din ea. Oamenii aceştia sînt importanţi, pentru că, în mod normal, la al doilea foc de armă şi cel mai prost paznic te localizează. După ce-i saturi, poţi să împuşti ce vrei şi cît vrei, de la rîs la capră neagră".

Trofee prohibite la vedere

Pentru braconieri, capra neagră este iluzia infinită. Dificultatea traseelor, pericolul de a fi prinşi şi numărul mic de capre negre, sînt nici 5.000 în toată ţara, teoretic ai dreptul să vînezi aproximativ 300 pe an, toate acestea sînt o atracţie nedomolită.

Numărul de exemplare a scăzut dramatic! Conform cifrelor Ministerului Mediului şi Pădurilor, una din trei a dispărut din 2009 pînă în 2010.

Trofeele sînt prohibite, dar nu se abţin să le expună, pentru prieteni. „Cei mai mulţi avem o căbănuţă retrasă, unde stau trofeele, la vedere. E o plăcere costisitoare. Chiar e o vorbă, cea mai proastă puşcă pe care o ai costă mai mult decît ştie nevasta că ai dat pe toate!".

Vînătoarea cu arcul, deocamdată interzisă în România

În Occident şi în SUA, vînătoarea cu arcul are tot mai mulţi adepţi, care folosesc arme performante. Un arc similar celor folosite la tir sportiv poate ajunge pînă la 700 de euro. Românii cu această pasiune aşteaptă o lege specială care să permită utilizarea în ţară a arcului la vînat, activitate interzisă în momentul de faţă.

vanatoare

Deocamdată, ei preferă să meargă în anumite ţări europene (Spania, Ungaria, Bulgaria) unde vînătoarea cu arcul e permisă, în ciuda contestarilor, care o consideră un simbol al cruzimii.

Pro
- animalul are mai multe şanse decît în faţa armei de foc
- descurajează braconajul, nefiind eficientă
- reprezintă forma tradiţională de vînătoare
- săgeata omoară mai "curat" decît arma de foc

Contra
- animalul poate agoniza ore întregi
- încurajează braconajul, arcul fiind o armă silenţioasă
- apropierea de animal creşte riscurile pentru vînător
- sînt mai puţine animale care pot fi vînate cu arcul şi acestea devin ţintă predilectă


CTP, despre Ion Țiriac: „Am o problemă cu vânătoarea! Mă dezgustă, am un sentiment de respingere”

Playtech: BOMBĂ! Ce s-a întâmplat la Anamaria Prodan acasă, de fapt. Ce i-ar fi făcut lui Reghe la Snagov VIDEO


Comentarii (37)
gesepescu
gesepescu  •  06 Mai 2021, 16:46
Postat de adriann_ pe 05 Mai 2021, 13:45

Eu as da permis pentru urs doar celor care se incumeta sa mearga singuri dupa el, fara padurarul local (ala care stie si unde doarme ursul respectiv). Sa aiba si animalul ala o sansa.

Eu as da permis ursului la oameni fara pusti. Sunt curios asa doar.

gesepescu
gesepescu  •  06 Mai 2021, 16:40

Franz Ferdinand un alt aristocrat austriac a impuscat 272 511 de animale pana ce l-a impuscat si pe el un sarb. Altul, Rudolf, print mostenitor si el, a doborat 3000 de pescarusi intr-o singura zi. Plictiseala mare. Pacat de Arthur, roman de-al nostru :) , vandut de vandutii de la conducere.

rocky5
rocky5  •  06 Mai 2021, 12:26
Postat de creeperno290 pe 05 Mai 2021, 22:41

Dumnezeu a facut animalele pentru om.

Da desteptule, special pentru om a facut viperele, rechinii, scorpionii! Ca să mai rareasca proștii!

Vezi toate comentariile (37)
Comentează