INTERNATIONAL  »  CM 2010  »  BLOGSPORT.RO

Ţara tuturor sporturilor

Articol de GSP - Publicat luni, 28 iunie 2010 00:00

Cîte se pot întîmpla în 16 ani? "Naţionala" SUA e dovada vie că multe. Foarte multe.

În 1994, Statele Unite organizau Cupa Mondială de fotbal fără să ştie prea bine ce înseamnă acest sport. Pentru spectatori era curiozitate mare, nicidecum interes, un prilej în plus de a sta în tribună, de a ronţăi popcorn şi a sorbi Cola rece. Ce făceau tipii ăia pe gazon, 22 la număr, cu o minge rotundă încă era o taină. Aveau şi ei soccer, dar nu prea ştiau. Aveau chiar şi o "naţională", alcătuită în cvasianonimat, care fusese şi la Coppa del Mondo 1990, iar atunci, în 1994, avea să depăşească grupele şi să se oprească în "optimi", învinsă cu 1-0 de Brazilia. Iar Brazilia a cîştigat titlul.

Pentru ţara baseball-ului, a fotbalului american, a baschetului şi a hocheiului pe gheaţă, soccerul a continuat şi continuă să fie o preferinţă marginală. În această situaţie se află însă şi alte sporturi, unele pe care americanii le-au dominat ani la rînd: atletismul, înotul, tenisul. Sau altele în care au devenit puternici în ultimele decenii, cum e gimnastica. N-au priză la public, dar asta nu înseamnă că rezultatele lipsesc. În fapt, SUA e ţara care produce campioni şi la canotaj, şi la scrimă (spre această disciplină sînt îndreptaţi orfanii de la casele de copii), lupte greco-romane sau sărituri în apă. Au "naţionale" de volei care au disputat finalele la JO de la Beijing atît la masculin, cît şi la feminin. La polo sînt vicecampioni olimpici.

Unde se află acum fotbalul între toate acestea? Răspunsul vine din Africa de Sud, acolo unde reprezentativa lui Bob Bradley a ieşit, e adevărat, din "optimi", însă a ajuns acolo cîştigîndu-şi grupa, una pe care a împărţit-o cu Anglia, Slovenia şi Algeria. A lăsat o impresie frumoasă, impresia unei echipe care joacă. Luptă. Înscrie, de trei ori prin Landon Donovan. A unei echipe care şi-a ales un sport şi îl reprezintă cinstit, dedicat, fără surogate. Bocanegra, Dempsey, Howard ori Bornstein există, sînt americani şi joacă fotbal. Şi probabil că dacă SUA ar mai organiza o Cupă Mondială, ar face-o avînd altă bază, clădită din 1994 pînă acum.ar nu prea ştiau.

Cîte se pot întîmpla în 16 ani? "Naţionala" SUA e dovada vie că multe. Foarte multe.

În 1994, Statele Unite organizau Cupa Mondială de fotbal fără să ştie prea bine ce înseamnă acest sport. Pentru spectatori era curiozitate mare, nicidecum interes, un prilej în plus de a sta în tribună, de a ronţăi popcorn şi a sorbi Cola rece. Ce făceau tipii ăia pe gazon, 22 la număr, cu o minge rotundă încă era o taină. Aveau şi ei soccer, dar nu prea ştiau. Aveau chiar şi o "naţională", alcătuită în cvasianonimat, care fusese şi la Coppa del Mondo 1990, iar atunci, în 1994, avea să depăşească grupele şi să se oprească în "optimi", învinsă cu 1-0 de Brazilia. Iar Brazilia a cîştigat titlul.

Pentru ţara baseball-ului, a fotbalului american, a baschetului şi a hocheiului pe gheaţă, soccerul a continuat şi continuă să fie o preferinţă marginală. În această situaţie se află însă şi alte sporturi, unele pe care americanii le-au dominat ani la rînd: atletismul, înotul, tenisul. Sau altele în care au devenit puternici în ultimele decenii, cum e gimnastica. N-au priză la public, dar asta nu înseamnă că rezultatele lipsesc. În fapt, SUA e ţara care produce campioni şi la canotaj, şi la scrimă (spre această disciplină sînt îndreptaţi orfanii de la casele de copii), lupte greco-romane sau sărituri în apă. Au "naţionale" de volei care au disputat finalele la JO de la Beijing atît la masculin, cît şi la feminin. La polo sînt vicecampioni olimpici.

Unde se află acum fotbalul între toate acestea? Răspunsul vine din Africa de Sud, acolo unde reprezentativa lui Bob Bradley a ieşit, e adevărat, din "optimi", însă a ajuns acolo cîştigîndu-şi grupa, una pe care a împărţit-o cu Anglia, Slovenia şi Algeria. A lăsat o impresie frumoasă, impresia unei echipe care joacă. Luptă. Înscrie, de trei ori prin Landon Donovan. A unei echipe care şi-a ales un sport şi îl reprezintă cinstit, dedicat, fără surogate. Bocanegra, Dempsey, Howard ori Bornstein există, sînt americani şi joacă fotbal. Şi probabil că dacă SUA ar mai organiza o Cupă Mondială, ar face-o avînd altă bază, clădită din 1994 pînă acum.ar nu prea ştiau.

32 de ani de la moartea tragică a fotbalistului român „mai talentat decât Hagi” » Cum l-a „vânat” Securitatea și de ce nu s-a înțeles nici cu Dobrin, nici cu Hagi: „Gică îl înjura, îl scuipa”

SPECIAL GSP | Povestea-thriller a lui Claudiu Bozeșan, fotbalist ce a învins-o pe Dinamo într-un blat stricat de Poli Timișoara: „Nu mi-a fost frică de ordinele primite!” + Dramă imensă după ce fratele i-a murit într-un misterios accident de camion


Comentarii (5)
mihai_s
mihai_s  •  28 Iunie 2010, 23:28

de fapt, romania e dovada moarta ca se pot intampla multe :)):))

mihai_s
mihai_s  •  28 Iunie 2010, 23:27

romania e dovada ca se pot intampla si mai multe. punct.

ambro2000
ambro2000  •  28 Iunie 2010, 15:11

Daca SUA are nationala de 2 lei atunci nationala Romaniei cat valoreaza?

Vezi toate comentariile (5)
Comentează