GIMNASTICA  ·  NADIA COMĂNECI

Fuga Nadiei Comăneci în SUA și o teorie halucinantă care a apărut după, dezmințită vehement de fosta gimnastă și de familie » „Pe Nadia o chema Anna Kemenec și este unguroaică”

Articol de — Luni, 02 Decembrie

S-au împlinit 30 de ani de când Nadia Comăneci a fugit din România condusă de Nicolae Ceaușescu. În anii 70-80 a circulat însă o teorie în presa străină conform căreia Zeița de la Montreal ar fi avut origini maghiare.

În noaptea de 27 spre 28 noiembrie 1989, Nadia Comăneci părăsea România comunistă. Avea 28 de ani şi dintr-o celebritate mondială devenise mai mult un funcţionar care îşi pierdea vremea plimbându-se pe coridoarele ministerului de resort din strada Vasile Conta. I se ridicase dreptul de a călători în Occident, iar ultima sa vizită dincolo de Cortina de fier se consumase în 1984, la JO de la Los Angeles, unde i s-a permis să meargă după îndelungate demersuri întreprinse de CIO pe lângă Nicolae Ceauşescu.

Pe toată durata călătoriei în SUA, Nadia a fost însoţită de un ofiţer al Securităţii. În anii ’80, Ceauşescu a refuzat mai multe propuneri bănoase, care vizau imaginea Nadiei, venite în marea lor majoritate din SUA. În vara 2016, cu puţină vreme înainte de a muri, fostul preşedinte al FR Gimnastică, Nicolae Vieru, îmi făcea următoarea confesiune pe acest subiect: "Pentru mine e clar că el s-a opus pentru că începuse să-și simtă amenințată imaginea. Nu concepea ca altcineva să fie mai popular decât el și Elena".

Din 1984, de la Los Angeles, până în 28 noiembrie 1989, Nadia nu a mai pus piciorul în nici un stat occidental, iar apariţiile sale în public au fost reduse aproape la zero.

America via Cenad

Pe acest fond de nemulţumire acumulată, chiar dacă avea un trai mult mai bun decât al muritorilor de rând, Nadia a hotărât că e cazul să plece din paradisul românesc al lui Nicolae Ceauşescu. În ziua de astăzi, detaliile evadării sale sunt cunoscute pe de-a-ntregul. Pe scurt, însoţită de alte 6 persoane pe care le cunoştea mai mult sau mai puţin, Nadia a trecut frontiera româno-maghiară în noaptea de 27 spre 28 noiembrie 1989. Călăuză i-a fost un cioban din Cenad, judeţul Timiş, Gheorghe Talpoş, iar întreaga operaţiune a fost plănuită de Constantin Panait, un român cu cetăţenie americană, care ulterior a încercat să facă bani de pe urma imaginii ei.

Plecarea peste graniţă s-a făcut imediat după o petrecere organizată în casa lui Talpoş, probabil tocmai pentru a masca intenţia de fugă peste frontieră. De atunci şi până astăzi, Nadia a refuzat să spună ceva despre fuga ei. A declinat constant orice ofertă de a discuta pe această temă. Generalul SRI în rezervă Aurel Rogojan, fost şef de cabinet al lui Iulian Vlad, şef al Securităţii între 1987-1989, are următoarea versiune despre fuga Nadiei şi despre apariţia în peisaj a lui Constantin Panait, despre care afirmă că era un cunoscut al mamei Nadiei.

Vizitată de Securitate

"Evenimentul a şocat, dar în acelaşi timp era evident că era parte a unui scenariu mare. Să treacă ilegal graniţa un Erou al muncii socialiste decorat cu medalia de aur Secera şi ciocanul era o lovitură de imagine. Tot cam atunci, un grup de români, vreo două familii cu copii, a cerut azil politic la Sofia şi sprijin să ajungă în Vest, ceea ce s-a dat imediat, cu mare publicitate internaţională. Era în desfăşurare o campanie amplă în presa internaţională, la care s-au raliat şi ziarele oficiale ale partidelor comuniste din ţările vecine. În orice caz, prietenul mamei a fost bine ales de CIA, îndeplinindu-şi bine misiunea".

La rândul său, Ştefania Comăneci, mama Nadiei, afirmă că nu a ştiut nimic despre plecarea fiicei sale: "Nadia îşi serbase cu câteva zile înainte ziua de naştere, dar n-am ştiut ce plănuieşte. Parcă pe 30 noiembrie a venit la mine fiul meu Adrian. M-a luat pe ocolite, mi-a spus să stau jos şi mi-a zis că Nadia a fugit şi că nu mi-a spus nimic ca să mă protejeze. Apoi, am aflat treptat de la Europa Liberă ce-a făcut, cum a fugit şi pe unde a ajuns. Bineînţeles că Securitatea m-a vizitat ca să vadă ce ştiam. Într-o zi m-au ţinut vreo 8 ore la ei tot încercând să scoată ceva de la mine, dar n-au avut ce. Eu am mers pe aceeaşi declaraţie de la început până la sfârşit. Mi-au pus sechestru pe nişte lucruri, însă mai mult nu mi-au făcut. Acum, Dumnezeu ştie ce s-ar fi întâmplat mai târziu dacă nu venea Revoluţia", spune Ştefania Comăneci. Revederea cu Nadia s-a petrecut în vara 1990 la Paris.

Transformată în unguroaica Anna Kemenes

În zilele care au urmat fugii Nadiei, pe masa Departamentului Securităţii Statului au început să se adune rapoarte care evidenţiau faptul că numeroase instituţii de presă occidentale punctau faptul că Nadia Comăneci nu ar fi fost de origine română, ci maghiară. Aceste note se gasesc în dosarul Nadiei de la CNSAS şi sunt singurele referinţe legate de fuga ei din ţară. Întrucât pe 16 decembrie 1989, la Timişoara, izbucnea Revoluţia Română, oamenii Securităţii nu au mai avut timp să aprofundeze subiectul plecării Nadiei şi să mai adune la dosar şi alte dovezi.

Astfel, din rapoartele Securităţii rezultă că în decembrie 1989, ziarele suedeze Dagens Nyheter şi Svenska Dagbladet, precum şi alte posturi de radio şi tv din Suedia, menţionau "originea maghiară" a Nadiei, despre care scriau că se numeşte "Ilona Kemenes". Pe 28 noiembrie 1989, Radio Kosshut din Budapesta anunţa că sportiva de etnie maghiară Anna Kemenes a fugit din România: "Nadia Comăneci adică Nadia Kemenes, se află la Ambasada SUA din Berna, de unde va emigra în Statele Unite (…)".

Radio Europa Liberă a prezentat ştirea despre fuga Nadiei în dimineaţa zilei de 28 noiembrie. Ştirea a fost citită de redactorul de sport al postului, Mihai Rusu, care în noiembrie 2019 îşi amintea perfect ziua respectivă: "Când am ajuns la birou, redactorul-şef a venit direct la mine şi mi-a zis: «Vezi că te aşteaptă o ştire grea. Te rog pe tine s-o citeşti». Am alergat curios în birou şi m-am repezit la ştire. Era o depeşă venită pe o agenţie germană de presă care anunţa că Nadia a fugit din România trecând graniţa româno-maghiară. Ţin minte că în textul depeşei era menţionat faptul că în momentul când a intrat în contact cu autorităţile locale, Nadia ar fi precizat că este etnic maghiar. Am păstrat depeşa ca amintire", spune Mihai Rusu.

Desigur, nimeni n-a mai întrebat-o ulterior pe Nadia dacă într-adevăr s-a dat drept etnic maghiar, aşa cum susţinea agenţia germană, dar instituţii de presă din Spania, Germania, Italia, Statele Unite, Canada, au mers pe aceeaşi linie, notând că românca de origine maghiară, Nadia Comăneci, pe numele real Kemenec sau Kemenes, a fugit din România.

Naşul, un ungur canadian

Ideea potrivit căreia Nadia Comăneci este de origine maghiară a fost lansată în vara 1976. În cartea sa, "România trădată", scriitorul şi jurnalistul Constantin Mustaţă (decedat în 2013) nota că personajul care a lansat această poveste a fost Paul Pilisi, un maghiar stabilit în Canada, profesor de ştiinţe politice la o universitate din Quebec. Pilisi susţinea că Nadia Comăneci era unguroaică de origine şi că numele său ar proveni din anagramarea numelui real care, de fapt, ar fi fost Anna Kemenec! În "România trădată", Constantin Mustaţă spune că în vara-toamna 1976 prin Montreal a circulat un certificat de naştere care "atesta" originea maghiară a Nadiei Comăneci, "fluturat pe la toate televiziunile şi prin toată media, graţie eforturilor comunităţii ungureşti de acolo, dirijate de un profesor ungur de la Universitatea Laval din Quebec".

Lobby-ul maghiar

Imediat după JO 1976, teoria "Nadia unguroaică" s-a răspândit iute. În Spania, unde exista o solidă comunitate maghiară, El Mundo Deportivo se întreba dacă Nadia este româncă şi în acelaşi timp oferea răspunsul: "«Nu e!» Ziarul publica pe 23 octombrie 1976 un amplu material sub tilul "Este regina de la Montreal româncă?". Publicaţia spaniolă prelua o ştire difuzată de un corespondent canadian de origine maghiară al unei agenţii elveţiene de presă, ştire pe care o dezvolta ajungând la concluzia că "Nadia Comăneci se numeşte Anna Kemenes şi e născută în Ungaria"!

Idee preluată insistent

Der Spiegel şi Domenica del Corriere au preluat şi ele ştirea, după cum rezultă şi dintr-un raport existent în arhivele CNSAS – Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Der Spiegel scria în numărul din august 1976 că "părinţii Nadiei, în vârstă de 14 ani, câştigătoare a 3 medalii de aur, una de argint şi una de bronz la Olimpiada de la Montreal (…) sunt de origine maghiară. Anna Kemenes vorbea fluent ungureşte, iar talentul ei a fost descoperit în oraşul natal Gheorghe Gheorghiu Dej, la şcoala locală de gimnastică, si de atunci numele ei a fost românizat".

Trec anii și subiectul este reluat. În 1982, Der Spiegel scria că "au fost românizate vechile nume de familie ungureşti, cea mai proeminentă victimă fiind Nadia Comăneci, care în realitate se numeşte Anna Kemenes". Potrivit informaţiilor vehiculate de numeroase publicaţii străine, guvernul român nu i-ar fi permis tinerei gimnaste să facă parte din lotul olimpic dacă părinţii ei nu ar fi acceptat schimbarea numelui din Kemenec în Comăneci.

Teoria a persistat

Comentariile privind originea maghiară a Nadiei nu s-au stins odată cu trecerea timpului. O altă publicaţie spaniolă, ABC, nota pe 17 martie 1987 că "Nadia Comăneci, care face parte din minoritatea maghiară a regiunii Transilvania, minoritate care suferă o notorie discriminare, nu va fi membru în juriul care va stabili premiile Fundaţiei Principele de Asturia". Răspunsul României citat la finalul ştirii este lapidar: "Primul secretar al Ambasadei României, Constantin Muraru, a spus că Nadia Comăneci nu face parte din nici o minoritate, este româncă, iar cel care a scris aceste lucruri nu este bine informat".

Nadia: "Nu am pe nimeni de origine maghiară în familie"

În ciuda faptului că Securitatea s-a sesizat cu privire la răspândirea în presa internaţională a acestei poveşti, nici statul român, nici Federaţia Română de Gimnastică nu au luat vreo poziţie tranşantă, deși in joc era numele unui simbol naţional. Nici înainte de ’89, nici după. Nadia, personal, a aflat cu uimire de abia în septembrie 2016 că ungurii au botezat-o Anna Kemenes: "Nu m-a întrebat nimeni despre aşa ceva până acum ! Oricum, nu e nimic adevărat în toată povestea asta. Eu respect pe toată lumea, indiferent de naţionalitate, dar nu am nici o conexiune cu maghiarii. Nu am pe nimeni de origine maghiară in familie. Zero legături!", a spus Nadia.

"Este româncă ortodoxă ca toţi strămoşii noştri".

Mama sa, Ştefania Comăneci (foto), a acceptat să dea detalii legate de genealogia familiei. Spusele ei vin să confirme o dată în plus numele bunicilor Nadiei care apar în dosarele Securităţii. "Noi suntem români şi creştin-ortodocşi din strămoşi. Ceea ce îmi spuneţi este absurd. Nu ştiu cine a putut inventa aşa ceva. În familie, n-am avut nici o legătură cu ungurii sau cu religia catolică. Părinţii soţului meu se numeau Comăneci Maria şi Comăneci Petre. Apoi, pe părinţii mei îi chema Alexandru şi Ileana Blănaru şi erau din Moldova, din satul Ştefan cel Mare. De acolo au venit la Oneşti. Ai soţului erau de loc de pe Valea Oituzului, din Hârja. Nimeni din neamul nostru n-a venit în Moldova din Transilvania, toţi ai noștri sunt români get-beget din zona Moldovei. Nadia e creştin-ortodoxă, botezată în parohia Sfântul Nicolae din Oneşti, de Bobotează, pe 6 ianuarie 1962 ", a explicat Ștefania Comăneci. 

Derapaje în comunism

Istoricul Ioan-Aurel Pop, rector al Universităţii Babes-Bolyai, amendează comentariile cu privire la asa-zisa românizare a maghiarilor. "Așa ceva nu a existat și nici nu ar fi putut avea loc, fiindcă tratatele de pace de la Paris (1919-1920) au impus României respectarea drepturilor minorităților. Maghiarii au avut între cele două războaie respectată proprietatea, s-au putut instrui în limba lor, au avut partide politice reprezentate în Parlamentul de la București, organizații culturale, reviste", spune Pop. "Abia în ultimii zece ani de comunism, latura naționalistă a prevalat și au avut loc derapaje, dar nu cunosc cazuri de impunere a unor nume de familie românești". 

CV Nadia Comăneci

S-a născut pe 12 noiembrie 1961, la Onești
Jocuri Olimpice: 5 medalii de aur – 3 la Montreal 1976, individual compus, paralele, bârnă, și 2 la Moscova 1980, bârnă și sol, 3 medalii de argint și una de bronz
Campionate Mondiale: 2 medalii de aur – Strasbourg 1978, bârnă, și Fort Worth 1979, echipe, 2 medalii de argint
Campionate Europene: 9 medalii de aur – 4 la Skien 1977, individual compus, sărituri, paralele, bârnă, 2 la Praga 1977, individual compus, paralele, 3 la Copenhaga 1979, individual compus, sărituri, sol, 2 medalii de argint și una de bronz



Dragoș Pătraru, atac dur la adresa Gabrielei Firea: 'Ai ditamai...'

Libertatea

Comentarii (38)

Constantin Rotaru  •  04 Decembrie 2019, 13:02

*** sa fii sa crezi asa ceva!

Acest comentariu a fost moderat deoarece continea limbaj vulgar sau jignitor.

Nembotondka Nemnagy  •  04 Decembrie 2019, 12:36
Postat de patratel2019 pe 03 Decembrie 2019, 07:45

Așa or facut ungurii de cand or ajuns in Ardeal! Exact ca Stalin, or maghiarizat nume de familie, localități si tot ce-a fost mai valoros in Romania! Așa fac de fapt de multa vreme oriunde in lume s-ar afla! Urât si prost obicei. De-aia nu-i suportă lumea!!!

nu au avut cum sa faca asta de cand au ajuns in Ardeal, pentru ca voi atunci erati la sud de dunare cu oile voastre.

Nembotondka Nemnagy  •  04 Decembrie 2019, 12:31
Postat de mordi pe 03 Decembrie 2019, 13:13

Au dreptate vecinii nostri mongoli: este unguroaica, cu mentiunea ca are si ceva sange de prin Africa. Da, clar!

mda ma, voi va-ti amestecat cu turcii si cu fanariotii timp de 500 de ani, aveti presedinte un german, cel mai mare poet al vostru e rus, hagi e machidon, *** :D si voi mai vorbiti de mongolezi :D

Acest comentariu a fost moderat deoarece continea limbaj vulgar sau jignitor.

Vezi toate comentariile (38)

Comentează

Agenda

Oră Competiție / Post TV
08:00 Handbal F, CM 2019

Cuba - Slovenia

Digi 1, Look Plus
08:00 Handbal F, CM 2019

Congo - China

Digi 2
11:00 Handbal F, CM 2019

Serbia - Olanda

Digi 1, Look Plus
11:00 Handbal F, CM 2019

Japonia - Rusia

Digi 2
13:30 Handbal F, CM 2019

Norvegia - Angola

Digi 1, Look Plus
13:30 Handbal F, CM 2019

Suedia - Argentina

Digi 2
18:00 Fotbal, Liga 1

Universitatea Craiova - Botoșani

Digi 1, Telekom 1, Look Sport
20:30 Fotbal, Liga 1

Viitorul - Astra

Digi 1, Telekom 1, Look Plus
22:00 Fotbal, Cupa Italiei

Cagliari - Sampdoria

Look Sport
Program TV complet

Liga 1