Articol de Roxana Fleşeru - Publicat miercuri, 28 aprilie 2021 18:33 / Actualizat miercuri, 28 aprilie 2021 19:31
Larisa Iordache (24 de ani) a obținut, săptămâna trecută, calificarea la Jocurile Olimpice de la Tokyo în condiții deosebite, despre care a povestit în detaliu.
Larisa Iordache și durerea au o relație complicată de aproape douăzeci de ani, de când practică gimnastică. Oricum, cine a auzit de sport de performanță fără suferință? „Nu-mi aduc aminte de ziua în care am jucat vreun meci fără durere, dar trebuie să înveți să trăiești cu ea", spunea Rafael Nadal într-un interviu.
Gimnasta din România în vârstă de 24 de ani e expertă în a lucra pe durere, a o îmblânzi și a trece peste ea. Cel mai recent a făcut-o la Campionatele Europene de la Basel, acolo unde a concurat având o criză renală. „A debutat chiar în ziua competiției, când m-am trezit", spune Larisa.
Larisa Iordache, despre momentele dramatice la Campionatele Europene
Miza cea mare din data de 21 aprilie era calificarea la Jocurile Olimpice de la Tokyo, prima și ultima sa șansă. Una pe care a trebuit să o obțină cu mult control de sine. În discuția cu Larisa despre acea zi, cuvântul „durere" apare de multe ori.
Pe când era mai mică, era maestră în a ascunde că are o suferință. „Îmi doream să fac antrenamente zilnic și știam că mă voi opri din ele dacă spun că mă doare pentru că este normal, dacă te oprești la timp previi ceva mai grav. Eu trăgeam de mine până la maximumul durerii, iar asta nu m-a ajutat prea mult", spunea ea într-un interviu pentru Gazetă anii trecuți.
Larisa a crescut și a învățat că e necesar să vorbească despre problemele sale, însă a venit momentul Basel și a trebuit din nou să mascheze durerea pentru a-și îndeplini visul de a mai evolua la o ediție a Jocurilor Olimpice.
Concursul l-a început la bârnă, unde a căzut la un element relativ simplu. La ce s-a gândit în acel moment? „Că se întâmplă", spune glumind ea. Apoi devine serioasă și explică: „De obicei, când ratez, renunț un pic, dar n-am avut niciun moment de asta. Antrenorii mei, Lăcrămioara și Cristi Moldovan, mereu mi-au spus că totul se termină după ultimul aparat. Nu contează dacă am greșit sau nu, analiza o facem la finalul competiției. La asta m-am gândit!".
În plus, și-a mai zis ceva: „Dacă am concurat la bârnă, mai am un sol, o săritură și paralele. Ce poate să mă doară așa de tare? Pur și simplu, emoția concursului, plăcerea de a concura, adrenalina m-au făcut să nu mă mai gândesc atât de mult la durerea pe care o simțeam acut după fiecare exercițiu. Am încercat să mă protejez, să fac elementele cât mai sigur, să îndrept greșelile pe care le făcusem la antrenamentul de pe podium, să nu mă doară".
Un cocktail de senzații
Cam multe voci de care să asculte. „De aceea, poate nu știu să pun în cuvinte ce am simțit pentru că am fost epuizată pur și simplu". Larisa a concurat apoi la sol, la sărituri și când a ajuns la paralele, toată lumea știa de ce notă e nevoie pentru a obține biletul de Tokyo, mai puțin ea. „Habar nu aveam, am fost într-o totală confuzie de la început până la final, a fost un cumul de gânduri, de emoții, de dureri. Singurul lucru pe care mi l-am dorit a fost să concurez până la capăt și să-mi demonstrez că pot".
A adunat un total de 54,698 (13,466 la bârnă,13,400 la sol, 14,366 la sărituri, 13,466 la paralele) și visul ei s-a îndeplinit. „N-am realizat pe moment, eram în durerea aia și am zis că vreau să merg la spital, doamna Lulu plângea, domnul Cristi mai avea puțin și îi dădeau lacrimile. Am zis "Doamne nu cred așa ceva!", fericirea pe care am simțit-o în momentul acela a fost incredibilă".
Apoi au venit relaxarea și vizita la spital. „După ce s-a terminat competiția, am avut dureri foarte foarte mari și am avut noroc că mi-au dat multe calmante. Mă bucur că am aflat ce am și este o variantă bună din toate cele proaste. Putea să fie ceva foarte nasol, persoanele apropiate mie mi-au spus că Cineva, acolo, Sus, mă iubește", spune Larisa.
Situații dificile
Era și momentul, mai ales după toate problemele pe care le-a avut în carieră cu accidentările care i-au stricat multe clipe. Cea mai dureroasă a fost la JO de la Londra, când o fasciită a făcut ca acea ediție să fie una amară pentru ea. Poate să spună după ce a obținut biletul de Tokyo că a meritat să revină în 2019 la gimnastică, după doi ani de pauză totală, cu momente grele, cu operații greșite și multă suferință psihică.
„Fix după ce m-am accidentat în 2017, dacă intram în sala de gimnastică, aveam un gol în stomac și pur și simplu mă apuca plânsul pentru că nu puteam să fac și eu. Am încercat o perioadă să ies din gimnastică de tot, nici măcar la televizor nu m-am uitat. Mi-era greu să urmăresc pentru că știam că și eu puteam să fiu acolo. Recuperarea a mers greu, timpul se scurgea la fel și mă simțeam nefolositoare".
Cu calificarea obținută, ea privește diferit lucrurile. „Nu m-am gândit dacă a meritat, tot timpul ca să nu pun presiune pe mine, cu toate că mi-am pus o enormă presiune pe umeri. Mă gândeam, eu m-am întors să văd dacă pot să mă calific, simțeam că vreau să reușesc chestia asta, doar că aveam și acel 0,001 la sută care mă făcea să dau înapoi. Aici am avut noroc cu antrenorii mei, care mi-au fost alături în perioada asta că m-au încurajat și au crezut în momente în care eu chiar nu mai credeam și chiar nu mai credeam la modul cel mai serios", spune ea.
Chiar la Basel a avut un episod de îndoieli. „Înainte de a face acomodarea pe podium, am avut acolo niște momente superciudate în care chiar renunțasem și apoi am urcat și mi-am făcut integralele și a trecut", spune, sincer, ea. Pentru că Larisa Iordache a dovedit încă o dată că durerea poate fi îmblânzită.
„Antrenorii mei erau îngrijorați de ce se întâmplă cu mine. Am încercat să fiu puternică, să nu le transmit că mă doare atât de tare pentru a fi mai liniștiți. Apoi le-am văzut relaxarea din ochi după ce am terminat competiția și am dus patru aparate pe picioare, că sunt OK și că m-am și calificat"
-Larisa Iordache
„Lucrez de mulți ani cu soții Moldovan, îmi sunt mereu aproape, mă simt binecuvântată că îi am alături de mine" - Larisa Iordache
„Mesajele din partea familiei m-au atins, pur și simplu aveam senzații amestecate, am primit foarte multe mesaje frumoase, minunate de la oameni de la care nu mă așteptam. N-am pățit asta în viața mea!"
- Larisa Iordache
Larisa Iordache, speranțe pentru Tokyo
Jocurile Olimpice au reprezentat pentru Larisa Iordache moment dureroase, unele prin care dorește să nu mai treacă
Larisa Iordache va participa la a doua ediție a Jocurilor Olimpice, după cea din 2012, unde a obținut bronzul cu echipa și unde accidentarea nu a lăsat-o să concureze la potențialul său. O ediție ciudată și dureroasă. În 2016, pentru că echipa României nu s-a calificat, iar sistemul de obținere a biletelor era diferit, țara noastră a primit o invitație, iar federația a ales să o trimită pe Cătălina Ponor, chiar dacă Larisa era medaliată la individual compus în 2015.
Iordache a mers în Brazilia, fiind un soi de rezervă în cazul în care Ponor se accidenta. „Am avut momente grele la ambele ediții ale Jocurilor Olimpice deoarece la Rio, în 2016, a trebuit să văd din afară tot ce se întâmplă acolo, iar eu îmi doream să fiu în mijlocul evenimentelor! Și la Londra a fost foarte greu pentru că atunci au început durerile groaznice la călcâi. Totul se întâmplă cu un motiv și gimnastica m-a tras înapoi pentru a spera la o altă ediție a JO", spunea Larisa la întoarcerea în sală.
„Karma a lucrat"
Simte cumva că această calificare la JO de acum este o recompensă pentru ce s-a întâmplat la Rio? „Putem spune și asta, oarecum karma a lucrat, cred că lucrurile se întâmplă cu un motiv de fiecare dată. De foarte multe ori îmi pun întrebări - de ce acum?, de ce așa?, de ce mie? -, apoi îmi aduc aminte că dacă nu se întâmplă nimic nu devii mai puternic. Ce nu te omoară te face mai puternic, asta a fost ziua mea de competiție la Basel", subliniază ea.
Speră ca lucrurile să meargă mai bine în Japonia. „Să fie o ediție frumoasă, cu lucruri bune, cu momente frumoase, cu momente din care să învăț, probabil va fi ultima pentru mine. Chiar dacă mai sunt trei ani până la Paris, am aproape 25 de ani și 21 au fost în sportul de performanță, care nu-s puțini și se simt. Se simt foarte tare, nu e așa simplu, dacă eram sănătoasă tun făceam gimnastică până la 50 de ani, dar trebuie să știi când să pui stop. Nu am un target, dar cred că o să găsesc momentul potrivit când voi lua aceasta decizie", încheie Larisa.
3 gimnaști românisunt calificați la Jocurile Olimpice de la Tokyo: Larisa Iordache, Maria Holbură și Marian Drăgulescu
1 medalie olimpicăare Larisa Iordache la Jocurile Olimpice: un bronz cucerit cu echipa, în 2012
Două săptămâni de pauză înainte de Jocurile Olimpice
Pentru Larisa Iordache urmează acum două săptămâni de pauză și patru de tratament cu antibiotic. „Sper să-mi treacă și să pot să mă întorc la sală. Încă mai am dureri, când mă agit mai mult decât ar trebui, când merg. Și dacă nu mă odihnesc se simte", a spus Larisa.
Ea a promis că după ce va reveni în sală va dezvălui pariul pe care l-a pus cu antrenorul său înainte de CE de la Basel. „O să aflați la momentul oportun, pe Instagram și pe Facebook", a anunțat ea, amuzată.
„Un sportiv trebuie să lupte până la capăt"
În decembrie 2020, Larisa a participat la prima sa competiție internațională după o pauză de trei ani, la Mersin, la Campionatele Europene, unde a obținut patru medalii. Apoi, lunile care au urmat până la CE de la Basel nu au fost tocmai ușoare.
„Au fost diverse probleme, nu sunt pregătită să vorbesc despre ele. Nu fizic, ci psihic. Mă bucur că în lunile astea am trecut și peste bariera fizică, și peste cea psihică. Mi s-a părut genial, cred că un sportiv trebuie să lupte până la capăt", a explicat ea.
Lumea nu a uitat-o
Rețelele sociale au fost pline de mesaje de susținere pentru Larisa Iordache, venite din diferite colțuri ale lumii. „Am simțit chestia asta, chiar dacă am fost extrem de epuizată, și mi s-a părut foarte fain, mai ales mesajele care au venit apoi. Chiar dacă eu am stat trei ani de zile în afara sportului, oamenii nu m-au uitat și mi se pare genial", a spus Larisa.
De unde atâta simpatie? „Pentru că sunt un om sincer și am curaj să arăt când sunt sensibilă și când sunt puternică".
Situație acceptată cu greu
Larisa nu a mai putut concura la Campionatele Europene de la Basel după calificări deși o putea face în trei finale. „A fost ciudat pentru mine să stau în spital pentru că eu chiar îmi doream să concurez în toate. Apoi am discutat cu antrenorii, pur și simplu pentru că am stat trei zile, puteam să risc o accidentare, am înțeles cu greu asta. Am acceptat întrucât am zis că măcar mi-am îndeplinit obiectivul pentru care am venit aici, medalii europene mai am, nu stricau două sau trei în plus, pe lângă lucrul asta. Pentru moment, asta regret, am stat în tribune și am văzut ce nivel au avut finalele", a explicat ea.
16 medalii europeneare în palmares Larisa Iordache, șapte de aur, șapte de argint și două de bronz
