Comentariu de Remus Răureanu » Norocosul Xavi Hernandez şi umilul Alex Bourceanu

Alexandru Bourceanu şi-a consumat la Dunărea Galaţi prima parte a carierei, fiindcă a durat pînă cînd cineva a considerat că el ar putea fi un jucător bun în ciuda lipsei de talent.

În timp, fotbalul i-a mutat în acelaşi plan, ambii au fost jucători de Champions League în 2013. Şi cam pe acelaşi post. Weekendul trecut, două gesturi i-au separat din nou.

Xavi a publicat o scrisoare-omagiu pentru Luis Aragones, fostul selecţioner spaniol decedat sîmbătă. Textul nu e patetic, e scris ca pentru un prieten viu, căruia vrei să-i mulţumeşti, are şi umor, şi autoironie.

Povesteşte şi episodul în care Aragones l-a învestit lider al Spaniei: "Mi-a zis «Tu comanzi aici!», deşi eu nu eram lider nici la club"".

Duminică, Bourceanu a făcut şi el un gest provocat de o despărţire. Nu de o persoană, ci de clubul Steaua. A iscălit declaraţii-înjurături specifice impresarului său şi adresate altor agenţi. În loc de "aici tu comanzi!", "aici tu semnezi!".

Rîndurile mijlocaşului Barcelonei dezvăluie un om inteligent şi sensibil. Capabil să devină noul Guardiola şi ca antrenor, după ce a confirmat estimarea asta ca jucător.

Semnătura lui Bourceanu pe nişte declaraţii-blestem, care nu-i sînt specifice, te face să te miri cum o fi ajuns banderola Stelei pe mîna lui!

La plecare, din tipul muncitor şi serios, pe care-l vedeai în stare să care, la propriu, un pian pe teren, de la o poartă la alta, a rămas o semnătură docilă pe înjurături care nu-i aparţin.

Cum e posibil? Andrei Pleşu zice că "sîntem, în bună măsură, suma întîlnirilor de care am avut parte. În ceea ce mă priveşte, am fost norocos".

Scrisoarea norocosului Xavi e o culegere frumoasă de întîlniri cu Luis, a semnatarului Alex e rezultatul urît al tangenţei cu un impresar.

AICI - REACŢIA VIOLENTĂ A LUI BOURCEANU LA ADRESA IMPRESARILOR