Articol de Eduard Apostol - Publicat joi, 16 martie 2023 16:10 / Actualizat joi, 16 martie 2023 16:10
40 de ani. Atât se împlinesc astăzi de la prima cea mai mare performanță a unei echipe românești în competițiile europene, pe 16 martie 1983, când Universitatea Craiova învingea cu 1-0 pe Kaiserslautern și se califica în semifinalele Cupei UEFA. Știința a deschis drumul și lui Dinamo, și Stelei, în ordine cronologică, pentru alte performanțe uriașe ale fotbalului românesc.
Într-un oraș spintecat de două echipe ale căror galerii se înjură cu ură, dar care vibrează când se cântă imnurile istorice ale formației, scandând apoi, care mai de care mai tare: „Știința suntem noi!”, performanța Craiovei Maxima rămâne moștenirea de care se afață orice suporter al alb-albaștrilor. Chiar dacă unii salută gloriile juveților atunci când le întâlnesc pe stradă - asta dacă le recunosc! -, chiar dacă au ajuns să ponegrească unii foști mari fotbaliști care au scris istoria, toți craiovenii din oraș și din țară se laudă cu performanța Maximei.
16 martie 1983 este data la care Universitatea Craiova a învins cu 1-0 pe Kaiserslautern, gol Negrilă, și se califica în semifinalele Cupei UEFA. „Care la acea vreme, era o competiție mai puternică decât Cupa Campionilor Europeni”, susțin gloriile care au semnat istoria legendei.
S-au țesut multe povești și au fost spuse multe despre acea campanie memorabilă, 1982/1983, când Știința a răpus campioni mondiali prezenți la Fiorentina, Bordeaux și Kaiserslautern. Un vector de interes, și atunci, ca și acum, recunoscut și de ei înșiși, a fost aspectul financiar al performanței. Pe lângă un detaliu expus și de Silviu Lung, apărătorul buturilor oltenilor: „Jucam pentru noi, pentru familiile noastre, dar și pentru că apărea la televizor, mai rar decât alții, și voiam să fim mândri de ceea ce facem”.
Moda Craiova Maxima
Publicul era exigent la Craiova, „Centralul” era plin ochi, „venea lumea și juca table de la ora 10:00 dimineața, pe stadion”, și-a adus aminte Rodion Cămătaru, veneau Adrian Păunescu, Nadia Comăneci, plus alte vedete ale vremii, plus toți șefii Federației. Veneau oameni de la Satu Mare sau de la Suceava. „Românii făceau eforturi financiare să vină la un meci la Științei, bani de drum, de cazare, de bilet”, a povestit Sorin Cârțu. Mai existau și apostrofări, de care n-a scăpat nici Silviu Lung. „Cu victoria cu Fiorentina, mi-am recâștigat locul în echipă”, a admis legendarul portar al oltenilor.
„Lumea e rea peste tot, dar atunci când vede că dai tot, n-are cum să nu te susțină! Pe suporter nu poți să-l minți, și dacă iei bătaie, te aplaudă dacă simte că dai tot. Nu era ușor să ajungi la Craiova pe stadion. Unii mergeau toată noaptea cu trenul sau plăteau biletul la suprapreț...
Era un standard pe care-l plăteam și noi, și suporterii. Inițial, lumea venea să-i vadă pe ăia, numele alea mari de la Fiorentina, Bordeaux, Kaiserslautern, după ce-i văzuseră pe Rumenigge și Breitner, de la Bayern, sau pe Altobelli și Prohaska, de la Inter. Inițial, lumea venea să-i vadă pe cei renumiți, dar i-au descoperit pe jucătorii de la Universitatea”, a povestit Aurel Țicleanu.
Horațiu Lasconi, amintiri despre Craiova Maxima și fotbalul vremii
Vezi și:
