CORESPONDENȚĂ GSP DIN EMIRATE Din Dubai, Șumudică a renunțat la orice cenzură » „Directe” în toate părțile: „Sunt un pic dezgustat! Nu mă așteptam să pățesc asta în Giulești” + ce se va întâmpla cu geaca albastră și mesaj pentru Becali: „D-aia nu mai pot eu”

Marius Șumudică, 53 de ani, este sub presiune maximă la Rapid. Din toate punctele de vedere. De la presiunea calificării în play-off la presiunea patronatului, șefilor, jucătorilor, nu mai vorbim de suporteri. Mai ales presiunea pe care o pune el însuși asupra lui. Fiindcă vrea să reușească la Rapid, echipa vieții lui!

RAPID - AL HILAL UNITED 13-0

Șumudică-show în amicalul cu amatorii » Ce antrenor român a ironizat la 11-0: „Faceți ce vreți, că nu vreau să semăn cu el”

Am plecat direct spre Dubai din cantonamentul echipelor românești din Antalya și-am stat două zile pe capul giuleștenilor și al antrenorului. Am fost la sesiuni de antrenamente, care mai de care mai diversificate, și la amicalul cu iz de miuță cu semiamatorii din Dubai.

Am făcut un interviu de un ceas în care antrenorul a spus ce are pe suflet, a rostit adevăruri ce-l dor și a lansat atacuri, subtile sau directe. „Așa sunt eu, nu pot să mă ascund. Sau să joc un rol. Sunt eu așa cum sunt”, a mărturisit Șumi.

Marius Șumudică, în luptă cu toți: „Nu trebuia să vin în Dubai, aviz amatorilor!”

- Domnule Șumudică, cu ce gânduri începeți 2025?
- În primul rând, să fiu sănătos. Am adunat trei luni și jumate. Cred că sunt cele mai grele din cariera mea de antrenor. Probabil, și pentru că doresc foarte mult să reușesc. Și atunci, cu cât îți dorești mai mult, cu atât presiunea e mai mare. Vreau să ne atingem obiectivele. Asta e cel mai important. Dar fără sănătate nu poți face asta. De asta am pus pe primul plan sănătatea, după care atingerea obiectivelor, care mi-au fost atribuite și pe care mi le-am asumat.

- Cât de mare e stresul? Și aici, în Dubai, v-am văzut cu mintea în altă parte. Sunteți prezent la antrenamente, le dirijați, dar pare că vă gândiți altundeva.
- Da, e greu. E presiune mare. Toată lumea acum se așteaptă la lucruri... Spune lumea: „S-a dus Șumudică în Dubai, a tot zis înainte că nu era echipa pregătită fizic”. Dar țin să precizez că eu nu aveam nevoie de cantonamentul din Dubai ca să pregătesc echipa. Aviz amatorilor! Mi se pare normal ca în orice pregătire să existe sesiuni duble, să existe antrenamente de forță, antrenamente de viteză, antrenamente tehnico-tactice, adică să fie un cumul fotbalistic care să ducă la performanță și la rezultate. Totuși, pentru mine, această pregătire nici nu este elocventă într-un fel, fiindcă este exact ca o pauză pentru echipa națională, în care am șansa de a avea toți jucătorii. Fiindcă au mai fost pauze pentru echipe naționale, dar eu eram privat de prezența acestor jucători. Avem foarte mulți la Under 21, avem doi mereu la prima reprezentativă.

- Cum s-a desfășurat pregătirea până acum?
- Au fost numai sesiuni duble de antrenamente. În fiecare zi am avut câte două antrenamente, de când am venit. A fost un joc amical, după care vom avea încă două, mai tari, în data de 14-15. Când vreau să le dau un volum mai mare (jucătorilor), mă refer aici la minute de joc, să ne apropiem de ceea ce vrem la meciul cu Iași, la întoarcerea în Superliga. Toate meciurile rămase sunt nouă finale, având în vedere că avem o primă țintă: să accedem în play-off până la reînceperea Cupei României, care se reia în 2 aprilie. Până atunci se va termina sezonul regulat și trebuie să vedem unde suntem.

Marius Șumudică și istoria Rapidului: „Se face majoratul de la ultimul trofeu”

- Sunt momente în care vă simțiți lovit din exterior?
- Nu m-am așteptat în nicio clipă să existe așa o presiune din partea fanilor Rapidului. Nu m-am așteptat! Și eu sunt tipul de om care spun lucrurilor pe nume. Eu niciodată n-am stat să mă ascund în ceea ce simt și sunt un tip spontan, spun lucrurilor pe nume. Înaintea mea au fost antrenori la care, chiar dacă rezultatele nu erau OK în anumite meciuri, exista oarecare liniște până se termina partida.

+45 FOTO

- Și dumneavoastră nu aveți?
- Stai să-ți zic! După care, dacă existau reproșuri sau ceva de genul ăsta, erau făcute după meci, fiindcă timp de 90 de minute bubuia galeria pe stadion. De când am venit eu, mă așteptam la altceva.

- La ce anume?
- Mă așteptam și eu să am măcar același tratament. Dar acum, din minutul 20 sau din minutul 30, deja dacă o simplă pasă este dată înapoi, suntem comentați, apostrofrați și echipa simte asta. Și o simt și eu. Am rămas, să zic așa, un pic dezgustat de lucrul ăsta. Mai departe nici nu mă mai interesează, să fiu sincer. Am trecut peste primul obiectiv pe care l-am avut - să nu fiu la o distanță mare de play-off, cu șanse reale de a accede în play-off - și sper să-mi duc la bun sfârșit cealaltă țintă. Pentru mine contează, nu este numai accederea în play-off, să fiu sincer.

- Ce contează, de fapt, care este obiectivul?
- Obiectivul meu este să reușesc să calific echipa într-o cupă europeană, fiindcă cred că de la câștigarea unui trofeu ar fi cam 18 ani (n.r. Rapid a luat Cupa României în 2007). Se face un majorat de când Rapidul n-a câștigat un trofeu. Există posibilitatea în Cupa României. Sunt multe echipe OK care au șanse, dar consider că și Rapid are o șansă bună în acest an de a câștiga un trofeu. În al doilea rând, cred că sunt 12-13 ani de când nu s-a mai jucat în cupele europene, deci pentru mine ăsta ar fi obiectivul. Există trei căi de atac pentru cupele europene. Prima este să fii în play-off și să prinzi primele trei locuri. De preferabil, Dinamo să fie înaintea ta, dacă nu ai șanse să te bați la titlu. Dinamo să fie înaintea ta, fiindcă nu are dreptul de joc în cupele europene, fiind în insolvență, iar atunci tu mergi un loc mai sus. După care există posibilitatea - pe care nu pot spune că mi-aș dori-o - să câștigi play-out-ul, iar de pe locul 7 să joci un fel de baraj, ca și cum ar fi să joci cu un trofeu pe masă. Și să termin pe locul trei.

Dacă termin pe locul 3, nu mă încălzește. OK, intrăm în play-off, dar pe cine entuziasmează că terminăm pe locul șase în play-off sau pe locul cinci? S-a mai întâmplat la Rapid. N-ai de câștigat nimic. Dacă iei Cupa României, mergi în Europa League, cu șanse după aceea să cobori în Conference
- Marius Șumudică, antrenor Rapid

Ce-l enervează pe Marius Șumudică: „Când redevin paratrăsnet, zic că s-a întors bufonul”

- Ați avut, vreun moment, în cap să renunțați, în toată perioada asta?
- Nu. Și vreau să le transmit tuturor celor care mă critică, mai ales că am văzut că sunt o grămadă de... Nu mai sunt suporterii care erau odată, nici nu știu dacă mai vin la stadion. Eu n-am Facebook, n-am Instagram, n-am TikTok, n-am nimic, dar mai vin și îmi mai spun câțiva din echipă. Cum comentează X, cum comentează Y, comentează unul de la Giurgiu, unul de la Nădlac, unul de la... Păi, pe mine mă interesează?

- Ar trebui totuși...
- În prima parte a sezonului, când am stat în banca mea, spuneau: „Șumudică ia medicamente. Noi nu-l cunoaștem pe Șumudică ăsta, nu se implică, nu se agită pe bancă, nu știu ce”. În momentul în care redevin Șumudică din trecut, care făcea orice ca să mute atenția de pe echipă, să iau presiunea asupra mea și să fiu un fel de paratrăsnet, încep iarăși: „S-a întors bufonul, circarul, trebuie vopsit pe nas!”. Deci nu mai știu cum să mă comport.

- Și cum veți reacționa?
- Oricum, sunt pregătit, fiindcă am văzut fel de fel de oameni, chiar și din presă. Dar niciodată n-am crezut că suporterul rapidist este atât de exigent în ceea ce privește modul de exprimare al unei echipe cu un rapidist get-beget pe bancă. În trecut, s-au acceptat multe alte probleme și alte rezultate, iar respectivii suporteri erau vehemenți doar după ce se termina meciul. Acum, am pe unii în spatele meu, la tribună, care mă iau din minutul 10. Dar ăsta e Rapidul, eu îi înțeleg și nu pot să mă supăr pe ei fiindcă sunt rapidist, sunt de ai mei. Dar aș avea o rugăminte.

- Care?
- Să-și îndrepte atenția mai mult asupra mea. Indiferent dacă sunt jigniri. Și să lase echipa să joace. În momentul în care nu vom avea rezultate, se termină meciul, nu ne atingem obiectivele... Atunci pot face orice. Dar până atunci eu consider că această echipă trebuie susținută din minutul 1 până în minutul 90 și până în ultima etapă și la ultima șansă de a accede într-o competiție europeană! Fiindcă fanilor rapidiști le e dor de o performanță.

Eternul Marius Șumudică: „O să stau cu geaca aia albastră, cu maiou pe dedesubt”

- Ca să mai înseninăm discuția, ce le transmiteți celor care vă duc grija obiectelor vestimentare? Ne referim, desigur, la celebra geacă albastră Burberry.
- A fost un hanorac înainte, se vorbea de hanorac, acum de geacă. Orice cu orice mă îmbrac...

- Adică o mai purtați și în 2025?
- Da, nu se pune problema. Nu mă dezic nici de geaca respectivă. Nu că n-aș avea alta. Dar e superstiție. Geaca aia, de câte ori am purtat-o, n-am pierdut niciun meci. La Sepsi, am luat altă geacă și am pierdut.

- Păi, da, dar nu o mai puteți purta în martie, aprilie, încolo.
- Îmi trag doar o maiou dedesubt și o port. Îmi iau două deodorante, le pun în borsetă, ca să nu transpir, și o port, dacă văd că nu pierd...

- Deranjează subiectul?
- Îți dai seama că mă deranjează când sunt judecat după o geacă. Nu pot să zic că nu pun la suflet.

Marius Șumudică replică pentru Gigi Becali: „Ce-aș vrea eu să mă bată 7-0... D-aia nu mai pot eu”

- Am citit o declarație a lui Gigi Becali, care spunea ceva de genul: „Vreau să-i bat pe cei de la Rapid până le sar fulgii. Nu-i vreau în play-off!”. Vă motivează mai mult, vă înrăiește?
- Nu. Pe mine nu mă deranjează. Poate să mă bată, să îmi sară fulgii. Dacă o să câștig celelalte meciuri... Cred că Rapidul și toți rapidiștii trebuie să se transforme un pic. Nu trebuie să ne mai gândim că batem Dinamo, batem Steaua, dar într-un final n-am realizat nimic! Și dacă mă bate Steaua, care-i problema? FCSB... Mă bate FCSB de îmi sar fulgii. Ce-aș vreau eu să mă bată FCSB, 7-0... Să mă bată FCSB-ul, dar să le câștig pe celelalte (meciuri) și să fiu în play-off.

- Și după, în play-off?
- Și vedem în play-off ce se va întâmpla. Eu chiar îmi doresc în sezonul regulat să mă bată FCSB-ul, nu mă deranjează, dar să câștig celelalte meciuri care să îmi permită să fiu în play-off. Sau să ajung în finala Cupei, să mă bat pentru trofeu sau ceva de genul ăsta. Îmi doresc! De asta nu mai pot de ce zice Gigi Becali. Nici nu pot să-i răspund lui Gigi Becali, fiindcă dânsul este un om care poate să aibă astfel de discuții cu domnul Șucu, la nivelul dânsului. Eu sunt antrenor și vorbesc doar cu Elias Charalambous.

Marius Șumudică despre varianta Genoa: „Îmi văd lungul nasului”

- Dan Șucu a preluat Genoa... Credeți că ar putea să nu mai fie atât de interesat de Rapid?
- Și astăzi am vorbit cu dânsul. Ținem legătura, este foarte interesat de Rapid, nu se pune problema. Va fi un pas în față și pentru Rapid, și pentru imaginea fotbalului românesc, vor veni jucători aici într-un scurt timp. Vă dați seama că trebuie să ajungă să pună și el un pic clubul ăla pe picioare. Nu reușește să înțeleagă peste noapte ceea ce se întâmplă acolo, dar, din ceea ce vorbesc cu domnul Șucu, niciodată nu se va dezice de Rapid.

- Au mai apărut tot felul de ironii din România, că v-ați dori să ajungeți antrenor în Serie A, pe filiera Dan Șucu.
- Deocamdată nu mă gândesc și nici nu cred că sunt de nivelul să antrenez la Genoa, nu! Eu îmi văd lungul nasului. Antrenez bine unde antrenez acum. Mă simt foarte bine la Rapid. N-aș pleca pentru nimic în lume, niciodată!, dar nu mă țin decât rezultatele.

Marius Șumudică despre clauze și contracte: „Am semnat cu ochii închiși”

- Ați avut oferte concrete în ultimele luni din Orient. Încep eu cu Persepolis...
- Persepolis, Damac, Antalyaspor. Prima, Persepolis. Nu puteam să mă duc la Teheran, mi-a fost frică și nu m-aș fi dus. Primul și primul lucru, n-aș fi plecat de la Rapid pentru nimic în lume. Vreau să le spun tuturor celor care așteaptă ca Șumudică să plece de la Rapid că nu voi pleca decât dacă nu îmi deplinesc obiectivul. Dacă patronii vor să renunțe la Șumudică, asta e, nicio problemă!

- Adică nu veți ține cu dinții? Aveți vreo clauză?
- Nu mă interesează. Eu am semnat contractul cu ochii închiși. Nici nu mă interesează. Am niște clauze pe acolo. Mi-am cerut și eu contractul acum trei zile și l-am citit. Nu m-a interesat, atât de mare a fost dorința să antrenez Rapidul. Referitor la Persepolis, nu m-aș duce, deși campionatul este foarte puternic și este o echipă mereu în Champions League al Asiei, echipă mare de tot. Damac, am refuzat la momentul respectiv. Trebuia să ajung (la ei), însă eram în campionat aici. Niciodată nu voi fi genul de antrenor care lasă echipa și pleacă imediat ce i se oferă mai mult. Aduc aminte un episod. La Astra, am avut ofertă de la Gaziantep în primă fază, când am scos pe West Ham, și n-am plecat. O ofertă extraordinar de mare, n-am plecat și ne-am calificat în primăvara europeană în acel an. Am scos West Ham și am mers în primăvară, când ne-a scos Genk.

Marius Șumudică, mesaj și pentru rivali: „Care sunt suporterii dinamoviști?! Le-am arătat inscripția de pe geacă”

- În altă ordine de idei, ați fost acuzat că ați incitat suporterii dinamoviști, după meciul direct.
- Care sunt suporterii dinamoviști? Eu nu știu care sunt suporterii dinamoviști. Că unii erau îmbrăcați numai în negru, nici nu știam de unde au venit, săracii. Eu tot timpul am scos în evidență suporterii lui Dinamo, chiar au ajutat mult clubul ăsta și creează o atmosferă aparte. Din punctul meu de vedere, sunt niște suporteri OK, cel puțin pe coregrafii, fiindcă eu știu ce înseamnă să fii suporter. Dar am fost „încărcat” în decursul a 90 de minute, am fost insultat ca peste tot! Apoi, o parte a galeriei a început să scandeze împotriva mea. Și m-a deranjat! Toată lumea spunea că le-am făcut gesturi obscene, dar le arătam ce scrie pe geacă, fiindcă și aici m-a ajutat geaca încă o dată. Atâta tot. Inscripția era mai jos, să zic așa, doar atât. Niciodată nu mi-aș permite să stau să le arăt nu știu ce unor fani. Eu mă transform, când intru pe teren, dar dacă ne întâlnim pe stradă sunt alt gen de om.

- Dar ...
- Apropo, aici vreau să fac o paranteză, că sunt o grămadă de oameni care țin conturile și care spun că Rapidul nu câștigă în deplasare. Rapidul lui Șumudică a jucat cele patru derby-uri în deplasare. Am jucat cu FCSB, cu 40 și ceva de mii de spectatori în tribune, și am făcut 0-0 când FCSB-ul traversa o perioadă foarte bună. Am jucat cu Dinamo, care nu pierduse niciun meci acasă, și am făcut 0-0 iar în deplasare. Am jucat în deplasare la CFR Cluj, unde am făcut 1-1, și am jucat la Craiova, unde am făcut 1-1. OK, n-am câștigat, dar nici n-am pierdut, că tot se spune că n-am câștigat cu nicio echipă din față! Oameni buni, am ajuns să fim a doua apărare din campionat! În momentul în care construiesc o casă, dacă voi vreți să o construiesc în trei luni și jumătate e greu, că se întâmplă ca în Turcia și cade imediat, la primul cutremur.

- De cât aveți nevoie?
- Eu nu pot să construiesc o casă și nu o să-mi asum niciodată ca în trei luni și jumătate să construiesc o casă! Ai nevoie de o bază, să începi de jos, iar eu am construit o defensivă OK la Rapid în momentul de față. Că avem de muncă și că relațiile de joc nu se nasc peste noapte, trebuie să înțeleagă toată lumea că acest lucru durează!

Marius Șumudică despre ce-l obsedează: „Să mi se ceară demisia pe Giulești ar fi... Dar tot nu plec”

- Aveți impresia că sunteți cel mai hulit antrenor din Liga 1 în acest moment?
- Da, cu siguranță! Nici eu nu sunt ușă de biserică, nu pot să nu răspund. Sunt om. Cred că cea mai mare lovitură pentru mine ar fi dacă mi s-ar cere demisia pe Giulești. Cred că asta ar fi cea mai mare lovitură pentru mine.

- Dintre toate posibile?
- Ar fi ca și cum i s-ar striga lui Lăcătuș la Steaua sau unor jucători emblematici, nu doar ca foști fotbaliști, cât și ca suporteri, pentru că eu vin dintre ei... În momentul în care mi s-ar cere demisia aș fi cel mai afectat, dar în fotbal orice e posibil, nu mă va mișca nici lucrul ăsta. Poate să strige tot stadionul «Demisia!» pe Giulești, că tot nu plec de la Rapid. Eu nu voi pleca niciodată de la Rapid... Decât dacă voi fi dat afară de patronul clubului.

Eu gândesc pozitiv. Totuși, eu îmi doresc foarte mult. Dar știi cum e în fotbal? Dacă eu voi ajunge în play-off, cu siguranță următorul pas se va cere titlul. Și dacă ajung în play-off, îți dai seama că nu voi juca pentru locul 4. Deși alții au terminat pe 5, pe 6
Marius Șumudică, antrenor Rapid

Marius Șumudică despre comparația cu Neil Lennon: „Nu suntem să injectăm puiul, să-l facem mare și frumos”

- Sunteți acuzat și că l-ați criticat pe Neil Lennon, dar acum ați dat de greu.
- Eu nu vreau iar să aduc aminte. Eu am luat echipa când din 18 puncte făcuse 5. Din 18 puncte făcuse 5 și sunt la două puncte de play-off acum! Sunt atâția băieți care am văzut că vorbesc și pe TikTok, vorbesc și pe, i-au făcut, sunt magnifici acum toți, vorbesc pe TikTok, fac emisiuni, vorbesc ei, știu fotbal. La fotbal sunt milioane de antrenori. Le-aș dori să ajungă să antreneze, să vadă cum e! Că nu este ușor. E adevărat că la momentul în care era un alt antrenor aici, domnul Neil Lennon, am spus că la momentul respectiv erau sacrificați unii jucători.

- La ce vă refereați?
- Gen Petrila, se juca fără benzi, gen Borza. Despre ce vorbim? Vreți să aduc aminte că Borza nu juca în niciun minut, nu juca absolut deloc?! Toată lumea zice Rareș Pop, nu-l folosește pe Rareș Pop. Păi, uitați-vă că juca Rares Pop la Lennon! Are 42 minute adunate și se antrena în spatele porții. La noi au fost meciuri pe care le-am început cu 4 Under 21 sau cu 3 Under 21. Nu vreau să mă scuz, dar nu pot și să cresc, și să vindem. Și nu pot și să fac rezultate mâine. Că nu suntem să injectăm puiul, să facem puiul așa frumos și să... Vorba aia cu câinele. Stai, vrei să-l latre sau să alerge? Nu se poate. Au zis că e câinele șchiop... „Stai, bă, că nu ți l-am dat să alerge, ți l-am dat să latre!”.

Ar bea Marius Șumudică o bere cu Neil Lennon? Răspuns cu mantă: „Eu beau apă, nu alcool!”

- Apropo, ați bea o bere, amical, cu Neil Lennon?
- Eu? Aș bea o apă, eu nu beau. Eu nu beau alcool. Probabil că ar putea să bea o bere, dar eu nu pot să beau alcool. Eu nu beau alcool, n-am băut alcool și nu beau alcool. Eu nu beau alcool, nu beau Cola, nu beau cafea.

- Ce vicii aveți?
- Am avut. Am avut. Am scăpat. Da, fumez, suma viciilor este egală...

- Bine, doar că fumați trei pachete pe zi...
- Fumez și din cauza Rapidului. Am ajuns să fumez cam 3 pachete pe zi.

- Nu e totuși cam mult?
- E foarte mult. E foarte mult. Astea electronice mai ales, unde te duci... Fumez și prin casă, fumez și în pat, fumez și în bucătărie, fumez peste tot. Când fumam țigări normale, nu fumam în casă, ieșeam afară, fumam mai puțin. Astea electronice le „sudez”, țigară de la țigară.

- Cât vă mai suportă soția în ritmul ăsta?
- Din punct de vedere familial, am o soție extraordinară, am o familie extraordinară, dar în momentul de față chiar este foarte afectată de ceea ce se întâmplă. Este foarte afectată și consideră că eu am fost singurul care mi-am dorit lucrul ăsta. Nimeni nu și-a dorit ca eu să rămân acasă. La Rapid. Eu mi-am dorit să stau lângă părinți, să vin la Rapid, eu am avut oferte din afară și le-am refuzat pe toate. Dar pe Rapid n-o puteam refuza niciodată.

Este cea mai grea perioadă a vieții mele de când antrenez! Am 20 de ani de carieră. Nu a existat nicăieri așa ceva! Indiferent că eram plecat de acasă și eram prin deșert, prin Arabia Saudită, și nu aveam ce să fac. Poate și dorința asta de a reuși la Rapid mă face să fiu așa implicat
Marius Șumudică, antrenor Rapid

Marius Șumudică la extrem: „Un trofeu cu Rapid, iar a doua zi mă poate lua Dumnezeu!”

- Există ceva ce v-ar putea surprinde, ului, șoca?
- Eu am spus. Sunt pregătit pentru orice, dar niciodată nu voi renunța, că mi-am dorit foarte mult să ajung aici (la Rapid). Că sunt prost antrenor, că sunt cum mă fac ei, că sunt ce vor ei să mă facă, nu-i nicio problemă. Accept orice, sunt rapidiști de-ai mei, îi respect, dar până la un punct. În momentul în care voi reuși ca antrenor să câștig un trofeu cu Rapid, ca jucător am câștigat mai multe.... Dacă a doua zi vrea să mă ia Dumnezeu, poate să mă ia! Poate să mă ia a doua zi. Sau imediat după meci. Să ridic și eu trofeul o dată, ca antrenor, și dacă îmi stă inima în momentul în care sunt cu trofeul, nu-mi pare rău. Nu-mi pare rău!

- Bine, asta e o nebunie. Vă dați seama ce spuneți?
- Nu, nu. Ăsta e adevărul! Asta simt. Adică pentru mine nu mai există absolut. Mi-am realizat visurile. Familia e OK. Sunt lângă părinții mei. Copiii sunt bine, pot să trăiască și nepoții mei pe munca pe care am făcut-o și pe unde am antrenat. Dar eu, în momentul în care este visul meu suprem să iau un trofeu cu Rapid, în momentul în care am realizat lucrul ăsta și am luat un trofeu cu Rapid, a doua zi, dacă vrea să mă ia Dumnezeu... Și a dat pagina și sunt pe pagina aia: „Ia-mă, Doamne!”.

Indiferent ce poate să mă aștepte la Rapid - toți suporterii afară, să mă alerge pe calea ferată, cum s-a întâmplat înainte, sau să-mi strige «Demisia!» - , nu plec, nu-mi dau demisia!
Marius Șumudică, antrenor Rapid