FOTO & VIDEO 40 de ani de la primul meci pe stadionul Ghencea » Repere istorice scrise de Cătălin Oprişan în cartea "Steaua, legenda unei echipe de fotbal"

Cătălin Oprişan, autorul cărţii " Steaua, legenda unei echipe de fotbal", vă aduce informaţii neştiute despre casa Stelei din Bulevardul Ghencea.

În 1960, încep construcţiile la „Complexul Sportiv Steaua”, ce se vor termina un an mai tîrziu. Acesta cuprindeau terenuri de fotbal, volei, o pistă de atletism, poligon etc. "Planul de situaţie al complexului sportiv Steaua din Cartierul Drumul Taberei" aşa cum apărea pe biroul de lucru al căpitanului - inginer Gheorghe Marinca, şeful şantierului, în vara anului 1972 (luna iunie). Vă prezentăm, în continuare, cîteva date tehnice de la acea vreme, ce pot părea plicticoase, însă care ne ajută să ne facem o părere asupra întregului ansamblu.

Complexul urma să se întindă pe o suprafaţă de 36.000 mp; stadionul de fotbal era prevăzut pentru 25.000 – 30.000 spectatori; cinci terenuri de fotbal pentru antrenamente; un teren de rugby; un teren de atletism cu pistă olimpică; 10 terenuri de tenis; două terenuri de handbal; excavarea a 80.000 mc de pămînt pentru suprafaţa de joc; tribunele urmau să fie construite din 3.500 de gradene.

Puse cap la cap acestea însumînd 14 kilometri!!!; 70 de kilometri de şipci de stejar, necesari ridicării băncilor; constructorii militari: cpt. ing. Gh. Marinca, şeful şantierului, Gheorghe Radu, şeful lucrărilor de tasare; şeful complexului: Rudolf Conrad (celebrul „Rudi”, fost rugbist la „Rogifer”, omul care avea să faca minuni cu iarba stadionului, ca şi colonelul Radu Ionescu, ceva mai târziu).

„Maestro del gazone”
„Rudi” a fost, probabil, cel mai mare profesionist, un îndrăgostit de gazon. Se spunea că el aude „glasul ierbii”, că plînge cînd aceasta suferă. Super glumeţ, „nea Rudi” nu avea secrete. Cînd Sven Goran Eriksson, antrenorul celor de la AS Roma, a venit să inspecteze arena din „Ghencea”, rămînînd uimit de calitatea terenului, l-a numit „maestro del gazone” şi l-a întrebat prin ce mijloace face asta. „Nu am secrete. Sînt oameni care stau de ani de zile pe lîngă mine şi puteau să înţeleagă cum procedez”. În 1989 a emigrat în Germania, dar s-a întors, în 1991, să-şi viziteze fiica rămasa în România. Tot legenda spune că atunci cînd a văzut starea gazonului, a început să plîngă...

Stadionul Ghencea a fost inaugurat în primăvara lui 1974, cu prilejul meciului amical Steaua Bucureşti – OFK Beograd, scor 2-2, Gigi Tătaru fiind primul marcator pe noua arenă.

Primul „11” al Stelei la acel meci istoric: Coman – Sătmăreanu, Sameş, Smărăndache, Cristache – „Liţă” Dumitru, Iovănescu – Pantea, Iordănescu, Năstase, Ion Ion. Rezerve: Haidu, N. Ionescu, Dumitriu IV, Tătaru şi Răducanu, antrenori „Titi” Teaşcă şi Gică Constantin).

Tătaru spărgea gheaţa în minutul 44 al primei reprize, cu un şut din surprindere de la marginea careului de 16 metri şi îl învingea pe Borota reuşind astfel ceea ce avea să rămînă în istorie drept primul gol pe noua arenă, a cincea la acel moment în Capitală. Înaintea acestei partide, pe gazon au intrat, de la ora 15.00, fostele mari glorii ale CCA-ului (şi nu numai), într-o partidă contra „foştilor” de la Dinamo. S-au dezechipat, din nou, Apolzan, Onisie, Constantin, V. Dumitrescu, Zavoda I şi II, Ienei, Tătăru I, Cacoveanu, Ivănescu, Hălmăgeanu.

Programul de pe stadionul „Steaua” în ziua de 9 aprilie 1974
14.45 – 15.00 Program de muzică susţinut de fanfara militară
15.00 – 15.20 Fotbal – repriza I Steaua – Dinamo (old-boys)
15.20 – 15.30 Demonstraţii ale cercurilor de aeromodelism din Capitală
15.30 – 15.50 Fotbal – repriza a II-a Steaua – Dinamo (old boys)
15.50 – 16.00 Muzică. Cuvînt de bun venit adresat spectatorilor
16.00 – 16.45 Fotbal – repriza I Steaua – O.F.K. Beograd
16.45 – 17.00 Program de muzică susţinut de fanfara militară
17.00 – 17.45 Fotbal – repriza a doua Steaua – O.F.K. Beograd