TOTU-I TACTICA Noua formulă a eficienței la Dinamo » Trei jucători și trei misiuni în triunghiul care a lovit-o pe U Cluj

Ca noutate față de partidele precedente, în fața unui adversar obișnuit să devoreze în ultima treime, „câinii” nu au mai căutat cu orice preț pasa care să despice liniile. În completare, n-au transformat construcția într-un scop în sine și au eliminat riscurile printr-un plasament exemplar.

În centrul acestei idei s-a format un triunghi cu trei responsabilități diferite: Soro a comandat jocul, Musi a produs pericolul, Armstrong a transformat.

• Danny Armstrong (34', 49') a marcat ambele goluri ale lui Dinamo. De partea cealaltă, ardelenii au redus din diferență prin Mamadou Drammeh (84'), pe final. Roș-albii au încheiat partida în inferioritate numerică, după eliminarea lui Alexandru Musi din minutul 67.

• „Totu-i tactica” este un proiect GSP care își propune să analizeze modul în care antrenorii aleg să abordeze tactic partidele-cheie. Pentru a determina cele mai importante date, ne folosim de platforma Wyscout, care oferă parametri și informații relevante colectate de 250 de experți din toată lumea.

Trio-ul care a redat eficiența lui Dinamo

În același sistem 4-4-2, Nuno Campos a căutat de data aceasta mai puțină acumulare și mai puține riscuri inutile. Cu Musi și Karamoko în față, Armstrong în dreapta și Cîrjan pe flanc opus, Dinamo a preferat să transporte mingea, să folosească diagonalele și să-și aducă oamenii ofensivi spre interior, așa cum a obișnuit până acum, sub comanda portughezului.

Interesant este că gazdele nu au înregistrat nicio pasă creativă tot meciul și nicio pasă în adâncime, în condițiile în care U Cluj (4-3-2-1) a avut câte două din fiecare categorie.

Nu a fost o neputință, ci mai degrabă o alegere care s-a potrivit adversarului, o echipă dornică să pedepsească pierderea mingii, mai ales în avanposturi. Astfel, Dinamo a redus numărul acțiunilor cu risc mare și a mutat responsabilitatea progresiei spre mișcare și colaborare între jucători.

Alberto Soro, Danny Armstrong și Alexandru Musi au îndeplinit trei roluri diferite, complementare. Dacă primul a reprezentat centrul de comandă, al doilea a livrat produsul finit, iar al treilea a fost omul care a împins constant defensiva adversă spre eroare. Altfel spus, Soro a fost cel mai implicat în jocul general, Armstrong cel mai influent ofensiv, iar Musi cel mai prezent în situațiile de gol.

Soro a fost punctul către care Dinamo s-a putut întoarce atunci când traseul direct s-a închis. A avut 73 de acțiuni, cele mai multe dintre jucătorii ofensivi și de mijloc ai gazdelor, a intrat în 18 dueluri și a câștigat 11, iar dincolo de cifre rolul lui s-a văzut în disponibilitatea permanentă de a primi.

Recuperarea lui Armstrong duce la primul gol al lui Armstrong. Fotografie generată în platforma Wyscout

Karamoko scapă de Macalou și îl găsește pe Armstrong. Fotografie generată în platforma Wyscout

Armstrong se deplasează spre centru pentru a șuta. Fotografie generată în platforma Wyscout

Armstrong și Karamoko l-au căutat permanent atunci când nu puteau continua acțiunea, iar de acolo Dinamo a putut reporni sau schimba direcția.

În jurul lui, Dinamo și-a permis să fie mai directă. Armstrong a plecat din dreapta, dar n-a rămas captiv lângă tușă. A atacat interiorul, a transportat spre centru și a apărut în zonele din care a putut finaliza. Cele două goluri au venit din numai patru șuturi, iar eficiența lui a separat două echipe între care raportul general al ocaziilor nu sugera nicidecum o superioritate a gazdelor.

În continuare, chiar dacă și-a lăsat echipa în inferioritate, Musi a avut o evoluție bună și a reprezentat cealaltă față a atacului. A presat, a atacat spațiul și a fost omul care a ajuns cel mai constant în poziție de finalizare.

69%din pericolul ofensiv al lui Dinamo, raportat la xG, a fost generat de Alexandru Musi: 1,04 din totalul de 1,51 al echipei.

În schimb, Karamoko, premiat cu titularizarea după evoluția din derby-ul cu Rapid, a avut o altfel de utilitate. A survolat linia defensivă și a fixat, eliberând zonele pentru colegii de atac. Într-un meci în care bucureștenii n-au mai căutat obsesiv pasa printre fundași, mișcarea oamenilor din față a suplinit cu brio lipsa jocului filtrant.

Foarte important, în spatele lor, Soro și Mărginean au muncit mult fără minge. Soro a recuperat de 9 ori, Mărginean de 11, iar efortul lor a permis formației să rămână compactă inclusiv atunci când posesia a trecut tot mai mult la adversar.

U Cluj și capcana din axul terenului

Clujenii nu și-au ajustat stilul pentru partida de pe Arcul de Triumf. Au încercat să urce blocul, să stea în jumătatea adversă, să recupereze repede și să transforme mingile pierdute de Dinamo în faze de atac.

Cifrele confirmă planul: 76 dintre posesiile clujenilor au ajuns în jumătatea adversă, 20 au circulat până în careul advers, iar echipa a recuperat de 27 de ori mingea în jumătatea gazdelor.

Numai că centrul a devenit teren minat. U Cluj n-a mai rezolvat atât de ușor primul duel și nici n-a găsit libertatea necesară pentru a transforma posesia în superioritate în zona axului.

U Cluj, nevoită să întoarcă atacul spre portar din cauza plasamentului foarte bun făcut de dinamoviști. Fotografie generată în platforma Wyscout

Dinamo a fost atentă la distanțe, Soro și Mărginean au închis în fața fundașilor, iar Pascual și Stoinov nu s-au complicat inutil.

46de posesii ale lui Dinamo au durat mai puțin de 10 secunde, față de numai 33 ale Universității Cluj, o diferență care evidențiază jocul mai direct al „câinilor”.

De aceea, posesia lui U s-a revărsat tot mai mult spre margini. Chipciu a fost foarte activ în stânga și a reușit cinci dintre cele șase driblinguri încercate, Macalou a participat mult la dueluri și la progresie, iar Drammeh a reprezentat principalul pericol în apropierea porții.

Per total, U Cluj a fost net superioară la dribling: 14 reușite din 24 de încercări, față de 5 din 11 pentru Dinamo. Dar la ce folos?

Problema a apărut după depășirea adversarului. U a trimis 59 de pase în ultima treime și 28 către careu. În plus, a centrat de 19 ori, de peste trei ori mai mult decât Dinamo, iar 13 dintre aceste centrări au fost înalte. Numai patru au ajuns la destinație. Exact acolo a așteptat-o Dinamo.

69%dintre duelurile aeriene au fost câștigate de Dinamo, 9 din 13.

48de intercepții a reușit Dinamo, față de 30 ale Universității Cluj.

Dinamo nu s-a mai rupt la repliere. Nici măcar în zece. După eliminarea lui Musi, 4-4-2-ul a devenit 4-4-1, moment din care posesia ardelenilor a urcat spre 65%.

Armstrong, „supăratul” cu goluri

Există însă și o contradicție interesantă în acest 4-4-2. Armstrong și Cîrjan pot părea, la prima vedere, printre marii dezavantajați ai sistemului. Ambii sunt jucători cărora le place să primească în zone mai apropiate de poartă și să aibă libertatea de a ataca spațiile interioare, iar poziționarea lor în cele două benzi îi obligă inevitabil și la o cantitate importantă de muncă defensivă.

Armstrong și-a găsit însă bucuria tocmai din interiorul acestei constrângeri. A marcat de două ori nu pentru că sistemul l-a transformat brusc într-un atacant, ci pentru că Dinamo i-a permis să interpreteze poziția.

Pleacă din dreapta, însă nu trebuie să termine acolo. Poate să atace centrul, să urmărească spațiul eliberat de atacanți și să apară în zona de finalizare. E o lecție la care Cîrjan este restant.

De aici se desprinde și una dintre calitățile rare ale lui Nuno Campos. Structura există, dar nu este atât de restrictivă pe cât pare.

6dintre cele 8 pase progresive încercate de Danny Armstrong au fost reușite. Extrema n-a fost doar finalizatorul meciului, ci și unul dintre principalii oameni de avansare a jocului.

Golul doi trece tot pe la Soro, care recuperează o minge în avanposturi. Armstrong face dubla. Fotografie generată în platforma Wyscout

Antrenorul oferă întotdeauna libertate jucătorilor atunci când meciul îi permite. Nu renunță la organizare, dar nici nu pare preocupat să-și țină fotbaliștii captivi în pozițiile de plecare.

S-a văzut cel mai bine în duelul cu Universitatea Craiova (5-1), când, pe măsură ce diferența de pe tabelă a crescut, Campos a slăbit treptat frâna și le-a permis oamenilor ofensivi să caute poarta cu mai multă libertate. Au ajuns astfel în zone de finalizare jucători cu roluri și statusuri diferite.

E unul dintre modurile prin care lusitanul încearcă să transforme libertatea individuală în beneficiu colectiv. Prima dată construiește avantajul prin disciplină, apoi le oferă jucătorilor spațiul pentru a se bucura de el. Cine nu și-l ia, nu e parte din joc și, automat, nu mai are dreptul de a se simți neîndreptățit.

Am făcut un meci bun împotriva unei echipe tari. Eu nu mă uit la clasament atunci când fac analize. E un proces, vorbim de detalii. Am început bine, dar avem mult timp să mai reparăm din lucrurile care nu merg. Sper să ajungem la nivelul pe care mi-l doresc în ultima parte a sezonului.Ce am reușit noi cu o echipă atât de puternică e uimitor. Totul s-a făcut cu ajutorul suporterilor.
- Nuno Campos, antrenor Dinamo

Cifrele meciului Dinamo - U Cluj

Nu știu dacă e un rezultat just. Am avut ocazii foarte mari, echipa a arătat foarte bine, mai ales în prima repriză, când am avut controlul jocului, dar și în a doua repriză, când ei au rămas în 10. Ne-am bătut singuri pe două greșeli tehnice. Cum am pierdut două mingi la mijlocul terenului, ne-au dat gol. Erau periculoși pe tranziția lor pozitivă. Din păcate, mergem acasă cu zero puncte, dar echipa a arătat bine.
- Cristiano Bergodi, antrenor U Cluj