OPINIE GSP "Ciudată țară mai suntem!" » Radu Oprișan scrie despre ce s-a întâmplat cu mănușile lui Duckadam de la Sevilla și cum nu interesează pe nimeni din fotbalul românesc să le răscumpere

Hai să răvășim un pic detaliile. Care sunt revoltătoare:

În anul 1986, Steaua a câștigat Champions League în varianta de atunci, iar Duckadam a apărat 4 dintre penalty-urile de departajare. Printr-o întâmplare, în euforia de pe teren, nu a donat manușile, deși doi dintre copiii de mingi i le cereau.

În anul 2002, greutățile de ordin financiar l-au determinat să le vândă cu aproximativ 3.000 de dolari, bani de care avea nevoie pentru un schimb de locuințe!

Mănușile marca Reusch fuseseră folosite numai în finală, le primise cu o seară înainte cu setul special de echipament pentru meciul cu Barcelona. La acea vreme costau maximum 1.000 de dolari, astăzi poți cumpăra unele similare cu maximum 600 de lei.

Într-o lume în care orice club sătesc din orice colț de lume aleargă ahtiat după fărâme de istorie, să ne amintim că guma mestecată de Sir Alex Ferguson și abandonată în iarbă a fost adunată ca parte importantă de istorie. Ei bine, într-o astfel de perioadă în care fosta casă din Primăverii a lui Ceaușescu e vizitată zilnic de sute de oameni, ne permitem să ignorăm mănușile de la Sevilla!

E lucru știut, din păcate, pe FCSB nu o interesează istoria și nici nu poate face mare lucru din pricina litigiului cu Armata.

Dar, o spune Duckadam, în toți anii aceștia, deși povestea mănușilor nu s-a desfășurat deloc pe silent, nici macar un ministru al sportului, un șef de club sau vreun președinte de AJF, FRF ori CSM nu a găsit că merită sacrificați 3.000 de dolari pentru niste mănuși simbolice pentru fotbalul românesc.

Ciudată țară mai suntem!