Articol de Remus Dinu - Publicat miercuri, 29 iunie 2022 11:54 / Actualizat joi, 30 iunie 2022 00:24
Doru Gheorghiu, consultant al Patronatului Organizatorilor, Producătorilor și Exploatatorilor de Jocuri de Noroc din România, explică ce consecințe ar avea în piață implementarea unui supraimpozit de 40%
- CONTEXT: Coaliția PNL-PSD discută intens în aceste zile o serie de măsuri menite să atragă mai mulți bani la bugetul de stat, însetat de resurse suplimentare într-o perioadă complicată, cu economia pândită de recesiune și sufocată de inflație.
- Pe listă sunt mărirea accizelor la alcool și tutun, creșterea TVA la băuturi ce conțin zahăr, creșterea impozitării dividendelor, dar și o decizie care, prin efectul de domino, poate afecta puternic sportul. E vorba despre impozitarea cu 40% a câștigurilor din jocuri de noroc!
UPDATE 14:35 » Asociația Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță: „Sunt în pericol sponsorizările unor competiții și a unor echipe”
Asociația Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță a trimis către GSP un comunicat prin care avertiza asupra consecințelor impozitării cu 40% a pariurilor.
Impozitarea drastică a jocurilor de noroc va determina o scădere dramatică a veniturilor din publicitate ale televiziunilor private, odată cu reducerea activității operatorilor de jocuri de noroc.
Potrivit estimărilor Asociația Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță (AOJND), mai puțin de o treime din sumele alocate publicității pe mijloace audio-vizuale va mai rămâne în piață, în ipoteza în care numărul operatorilor ar rămâne același.
De asemenea, sunt în pericol sponsorizările unor competiții și/sau echipe de succes din sport, precum fotbal (CFR Cluj, FCSB, Universitatea Craiova, Farul Constanța, Dinamo București, Liga 1), handbal (CSM București), Federația Română de Hochei și Federația Română de Baschet.
„Impozitarea drastică a jocurilor de noroc nu va afecta numai industria și jucătorii ci și domenii adiacente, precum veniturile din publicitate ale televiziunilor sau finanțarea diverselor sporturi, competiții sau echipe sportive”, a declarat Odeta Nestor.
AOJND reamintește că, în sistemul actual, România este un exemplu de bună reglementare a domeniului jocurilor de noroc, fapt care a adus venituri semnificative la buget, datorită taxelor plătite atât de jucători cât și de operatori. Supra-impozitarea ar transforma România într-o țară neatractivă atât pentru jucători cât și pentru operatori.
Ca efect, după estimările AOJND, va exista o scădere cu aproximativ 50% a taxelor plătite de operatori prin reducerea activității, în cazul aplicării măsurii. Pe termen scurt și mediu vor exista pierderi pentru toate părțile, inclusiv pentru Guvern, ale cărui venituri, în loc să crească, se vor reduce. Însă în primul rând efectul negativ va fi resimțit de jucătorilor care nu vor juca mai puțin însă se vor îndrepta către site-uri nelicențiate, care nu le oferă protecția unei legislații.
Așadar, aceștia nu vor mai avea siguranța banilor plasați și nici garanția că beneficiază de un sistem reglementat, care aduce claritate și corectitudine.
„Așa cum am mai spus, AOJND are expertiza și disponibilitatea de a fi un partener al Guvernului pentru adoptarea celor mai bune soluții în interesul tuturor părților. Prima condiție este însă existența unui dialog real, susținut și onest. Suntem pregătiți să participăm la discuții și avem deschiderea necesară pentru a găsi cele mai bune soluții”, a mai spus Odeta Nestor
- comunicat Asociația Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță
„Este acesta un pericol pe care statul român și-l asumă?”
- Domnule Gheorghiu, ce impact ar avea această măsură?
- Vorbim deocamdată de o ipoteză de legiferare. Prin urmare, putem să dezbatem concret cu privire la impactul unei asemenea reglementări doar atunci când vom putea analiza un proiect de ordonanță de urgență sau de lege făcut public în acest sens. Oricum, dacă statul român vizează să rezolve prin măsuri fiscale adicția de jocuri de noroc, am mari rezerve că aceasta poate fi o soluție. Unei manifestări sociale sau uneia care ține de consiliere psihologică i te adresezi prin măsuri de sorginte socială sau prin dezvoltarea de mecanisme de tratare a adicției.
- Adică...
- La nivelul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc s-au acumulat milioane de euro pe care statul român îi colectează de la companiile din domeniu pentru combaterea adicției. Acești bani nu sunt folosiți în prezent pentru că legea este formulată neclar cu privire la destinația lor. Ar fi exact instrumentul de care are nevoie și industria pentru această problemă. Oricum, industria este raliată total efortului de combatere a ludomaniei (n.r. dependență patologică). Deocamdată, doar industria derulează programe concrete, oferă ședințe gratuite de consiliere psihologică, duce campanii de conștientizare.
- Putem vorbi de un posibil dezastru, de o „moarte” a jocurilor de noroc?
- Dacă ar fi instituită o astfel de impozitare, mai ales la nivelul de 40%, restrângerea considerabilă a sectorului de jocuri de noroc ar deveni o perspectivă reală. Dacă, din perspectivă socială, restrângerea domeniului nu pare o tragedie pentru mediul politic, perspectiva aceasta trebuie privită în egală măsură și cu asumarea unei „găuri” în buget de circa 650 milioane de euro, cât reprezintă colectarea din taxele directe și indirecte aplicate industriei. Trebuie asumată, de asemenea, și pierderea a aproximativ 45.000 locuri de muncă, respectiv ocuparea în câmpul muncii pe care o asigură în prezent acest domeniu.
- Statul vrea, măcar la nivel declarativ, mai puține vicii netaxate corespunzător.
- O astfel de reglementare atrage după sine o consultare pe care Guvernul trebuie să o acorde reprezentanților industriei, tocmai pentru că efectele pe care și guvernanții, și noi le anticipăm sunt majore și multiple. Impactul va trebui analizat cu mare atenție pentru că nu este vorba doar de colectarea bugetară pe domeniu, ci și perspectiva de a încuraja organizarea de jocuri ilegale, a pieței negre de gambling și a fenomenului infracțional asociat acestuia.
- La ce vă referiți?
- În momentul în care practicantul de jocuri de noroc se va vedea confruntat cu o asemenea diminuare a câștigurilor sale, nu credem că va înceta să joace, ci va căuta alternative în piața neagră, care va deveni extrem de competitivă și rentabilă. Este acesta un pericol pe care și-l asumă statul român? Sunt multiple exemplele de țări care, impunând măsuri prohibitive, s-au confruntat cu diverse tipuri de infracțiuni generate de dezvoltarea pieței negre. Apoi, dacă, dimpotrivă, statul român urmărește, de fapt, să genereze noi resurse pentru buget, vom avea un efect invers, cel de diminuare drastică a colectării, pentru că firmele de profil își vor pierde clienții, se vor îndrepta spre un faliment în masă, astfel că, la final, tocmai statul va fi principalul perdant.
Citește și:
Ce susține MM Stoica că face săptămânal pentru suporterul pe care l-a pocnit: „Cumva am reparat-o”
