Articol de David Istrate - Publicat miercuri, 26 februarie 2025 23:31 / Actualizat miercuri, 26 februarie 2025 23:32
Federația Română de Fotbal (FRF) a demarat un proiect de amploare la loturile naționale de juniori, efectuat sub coordonarea Andradei Vincze (32 de ani), psiholog sportiv. Au fost evaluate abilitățile psihologice ale fotbaliștilor, iar coordonatoarea acestui program a vorbit pentru GSP.ro despre desfășurarea și obiectivele acestuia.
Proiectul îi vizează pe membrii loturilor naționale U15, U16, U17, U18 și U19.
Andrada Vincze, coordonatoarea proiectului: „Este o baterie de teste care durează între 2 și 3 ore”
Potrivit Andradei Vincze, psihologul care s-a ocupat de implementarea acestui program, fotbaliștilor le-au fost măsurate abilitățile cognitive, trăsăturile de personalitate, sănătatea mentală și nivelul de recuperare raportat subiectiv.
Născută în 14 noiembrie 1992, Vincze a intrat de mică în contact cu sportul și a practicat tenis de masă timp mai bine de un deceniu. A câștigat două titluri de campioană europeană la nivel de juniori cu echipa României și a făcut parte din lotul național de senioare.
Pe lângă Facultatea de Educație Fizică și Sport, a absolvit și Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, în Cluj-Napoca, la Universitatea Babeș-Bolyai, și în 2016 a început să lucreze ca psiholog sportiv.
Într-un interviu acordat GSP.ro, Andrada Vincze a vorbit, printre altele, despre programul demarat la FRF, pe care îl consideră un proiect de pionierat nu doar în România, ci și la nivel internațional.
„Cred că este unic. Cu siguranță, niciun alt sistem de evaluare nu este atât de complex ca acesta. Necesită foarte multă resursă umană. Trei ore ori 150 de sportivi, la care se adaugă toată analiza de date, rapoartele și așa mai departe. E o muncă enormă”, a declarat Vincze.
„Este o baterie de teste care durează undeva între 2 și 3 ore, în funcție de ritmul sportivului, de cât de obosit este în ziua respectivă și de cât de implicat este. Unii au nevoie de mai multe pauze, alții fac repede și nu se opresc deloc pe parcursul testului. În momentul de față, avem evaluați peste 150 de sportivi U15, U16, U17, U18, U19.
Este primită, ca orice alt lucru nou, de unii oameni cu mare drag, curiozitate și interes. Alții o fac pentru că sunt la echipa națională și li se cere asta, dar nu sunt cei mai curioși, nu pun multe întrebări și ar prefera poate să facă orice altceva. E un răspuns destul de tipic. Nu e neapărat cel mai ușor lucru”, a afirmat specialista în psihologie.
Andrada Vincze: „Nicidecum nu va fi vreodată rolul psihologului să construiască o echipă”
Evaluarea vizează abilitățile cognitive (memoria vizuală, atenția, anticiparea mingii, capacitatea de inhibiție, viteza de reacție mentală și motrică), trăsăturile de personalitate (disciplina, ambiția, simțul datoriei, disponibilitatea de a fi membru al echipei, etc), sănătatea mentală (la nivel general și apoi, specific, pe anumite tulburări: de anxietate, depresie, alimentare) și nivelul de recuperare raportat subiectiv.
- Care e scopul evaluărilor? Unde ajung?
- Ele ajung, în primul rând, la antrenorii loturilor, apoi la cluburi, la părinți și, bineînțeles, la sportivi. Scopul este de a identifica acele abilități care nu sunt suficient de bine dezvoltate. De exemplu, dacă vedem că un sportiv are un scor sub 16 la memorie vizuală, să știm cum trebuie să vorbim cu el și unde mai are de lucrat. Pe termen lung, acesta ar trebui să primească de la club exerciții și să facă antrenamentul potrivit pentru a-i dezvolta abilitatea mentală respectivă.
- Cum au fost alese abilitățile mentale incluse în bateria de teste?
- Nu le-am ales eu pentru că mi-au plăcut mie, ci a fost un întreg studiu pentru a identifica acele abilități cognitive care prezic performanța în fotbal. Acestea au fost alese în urma a peste 100 de studii. Ele prezic performanța în fotbal și, dacă ai scoruri ridicate la aceste abilități, e mult mai probabil să ai și performanță sportivă. Dacă nu, sunt niște puncte pe care trebuie sau te-ar ajuta să le dezvolți.
- Mi se pare foarte important și rolul antrenorilor, care trebuie să știe ce să facă mai departe cu toată informația pe care o obțin în urma evaluării. Există o colaborare cu aceștia?
- Da, facem asta și la nivel de grup, prin intermediul unui curs sau atelier, în care discutăm despre evaluări, cât și individual, în discuții legate de sportivi, în care facem comparații pe posturi, vedem ce meci urmează, care sunt nevoile potrivite pentru acel joc și ce abilități sunt necesare. Bineînțeles, această evaluare psihologică nu vine înaintea evaluării fotbalistice. Nicidecum nu va fi vreodată rolul psihologului să construiască o echipă, ci să ajute antrenorii să aibă cei mai buni jucători pentru următorul meci.
Andrada Vincze, despre provocările programului: „Trebuie să vrea sportivul să se schimbe”
- Care e planul? Pe cât timp se întinde și care sunt următorii pași?
- În momentul de față, am terminat evaluările și am avut și primele raportări către antrenorii de la lot. Urmează ca aceste rezultate să fie trimise cluburilor și apoi să construim exerciții care să țintească fiecare abilitate, astfel încât sportivii să poată să le pună în practică la ei la club. Ajungem într-un punct în care vrem să individualizăm antrenamentul și să-i oferim fiecărui sportiv lucrurile pe care trebuie să le facă pentru a deveni mai bun. Peste un an, vrem să refacem acest proces de evaluare.
- Deci peste un an se verifică progresul.
- Exact. Avem o măsurătoare obiectivă a abilităților mentale și e important pentru că așa putem să știm dacă suntem eficienți sau nu în ceea ce facem. E important să ai un psiholog la echipă și să vezi că acesta aduce plus-valoare. Nu ne dorim să simplificăm activitatea psihică a unui om la niște numere și teste. Bineînțeles că activitatea psihică și performanța sunt mult mai mult de atât, dar totuși avem nevoie de aceste cifre pentru a putea merge mai sus. Altfel facem doar după ochi.
- Există anumite aspecte care v-au surprins în rezultatele evaluării?
- N-am știut la ce să mă aștept. E un proiect atât de mare încât n-am putut să estimez care vor fi rezultatele, cum se vor grupa la nivel de echipă și care vor fi diferențele, poate, între U15 și U17. M-am dus curioasă să văd ce se întâmplă. Nu m-am dus cu anumite așteptări legate de posibilitatea ca o echipă să fie mai bună decât cealaltă sau un post mai bun decât celălalt. Deși erau anumite date în literatura de specialitate care ar fi sugerat unele chestii. Mai mult de atât nu pot să spun pentru că sunt informații confidențiale.
- Deci peste un an va trebui să refacem interviul pentru a afla rezultatele?
- E un timp foarte scurt și un an de zile. Pentru că unii vor lua mai în serios, vor fi mai conștiincioși cu recomandările, iar alții mai puțin conștiincioși. La unii se vor vedea rezultatele, la alții nu. Așa e cu orice intervenție psihologică. Este acel banc despre psihologi în care se întreabă de câți psihologi este nevoie să schimbe un bec? Păi, trebuie să vrea becul să se schimbe. Așa e cu toate intervențiile psihologice. Trebuie să vrea sportivul să se schimbe. Unii vor spune că nu îi caracterizează, că nu se identifică în rezultate. Alții nu le vor băga în seamă. Depinde foarte mult de cum vor fi primite. Noi ne vom strădui să ajungă cât de bine și să fie luate în serios, dar de la un punct încolo nu mai poți controla cât de mult vor fi luate în considerare.
Mesaj pentru copiii sportivi: „Sunt foarte multe lucruri mai importante decât sportul”
- Aici este important și rolul părinților. Unii, de multe ori, își asumă rolul de antrenor sau intră peste rolul acestuia. Și cred că asta afectează sportivii.
- Sunt o grămadă de studii pe tenis de câmp și fotbal care ne spun că una din principalele emoții pe care copiii le simt atunci când sunt la meci este rușinea de ce vor zice părinții lor. Nu de cum vor juca, nu de cum vor performa, ci de cum se vor comporta părinții. Sunt foarte multe studii care ne spun că părinții n-ar trebui să ia rolul antrenorului. Dacă este o sarcină pe care o are părintele când e acolo, e să încurajeze atitudinea și efortul copilului.
- Aveți în plan și un proiect care să vizeze părinții?
- Da, facem cursuri și ateliere cu ei și îi învățăm care sunt comportamentele optime. Toți părinții de la toate loturile au parte de acest program despre ce înseamnă să fie un părinte optim implicat. Ce înseamnă un părinte optim implicat înainte de meci, că nu merge la petreceri și transmite un anumit mesaj, ce înseamnă un părinte optim implicat cu privire la relația cu școala și ce înseamnă un părinte optim implicat atunci când copilul nu joacă și stă pe bancă. Avem o serie de ateliere și de workshop-uri prin care încercăm să-i ajutăm. La fel ca orice altă intervenție psihologică, unii părinți o primesc cu inima deschisă, alți vor doar să bifeze o altă activitate. Mai sunt și unii care spun «Eu doar vreau să reușească, să fie cel mai bun, eu am investit». La acei părinți, poate că de multe ori nu am cum să ajung cu toate argumentele raționale, cu toate dovezile științifice și cu toată experiența pe care o am în spate.
La finalul discuției, psihologul Andrada Vincze le-a transmis un mesaj copiilor care practică sportul:
„Sunt foarte multe lucruri mult mai importante decât sportul și decât rezultatul. E important să fii modest, să fii recunoscător, să mergi la școală. Văd o presiune mult prea mare pe copii, vrem să fie mult prea repede adulți, să aibă rezultate. La 14-15 ani, sunt alte lucruri mai importante. Să ajungi la timp la ședințe, să-ți faci temele, să strângi lucrurile după tine. Pe termen lung, ele te vor face și mai performant. Dacă vei reuși să te raportezi așa la sport, atunci și răspunsul tău emoțional atunci când pierzi un meci sau când urmează o partidă cu miză, va fi mult mai temperat. Dacă vei vedea că sunt alte lucruri mai importante decât sportul. Cred că dacă am reuși să le transmitem această idee copiilor, am avea mai mulți campioni”, a conchis fosta sportivă de performanță.
A numit țara-model pentru România: „Nu trebuie copiat 100%, putem să adaptăm!”
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
){kind=small}
