Articol de GSP - Publicat luni, 22 iulie 2013 00:00 / Actualizat duminica, 21 iulie 2013 19:37
Pentru orice fan al Barcei, Cruyff e un simbol. A jucat pe Camp Nou, a antrenat în templul catalan, a influenţat multă vreme din umbră clubul iberic, cu idei, cu sfaturi, cu planuri, a fost şi preşedinte onorific (pînă cînd Sandro Rosell, actualul lider al grupării, l-a îndepărtat, în 2010, pentru că big Johan era prieten cu Joan Laporta, fostul conducător). Cînd zeul din Amsterdam vorbeşte, lumea se opreşte în Catalunya şi îi soarbe fiecare cuvînt. Iar fiecare cuvînt al lui Cruyff izvorăşte dintr-o imensă pasiune pentru marea lui dragoste blaugrana.
La sfîrşit de mai 2013, olandezul a surprins în clipa în care l-a sfătuit pe Vilanova să renunţe într-un interviu la Radio Catalunya: "Tito ar trebui să se oprească o perioadă, să nu mai fie antrenor, în starea sa nu mai poate continua. Eu am fost operat la inimă, ştiu cum e să treci prin situaţii limită. Îi recomand lui Tito să aibă grijă de el întîi. Are o imensă problemă, această maladie cu care se luptă, iar sănătatea contează în primul rind. În acelaşi timp, Barca are nevoie de un nou antrenor… Poţi să fii pe banca Barcelonei dacă ai gîndurile în altă parte, dacă nu eşti dedicat sută la sută?".
Vilanova tocmai revenise după operaţia şi tratamentul împotriva cancerului la glanda parotidă. Şi echipa catalană fusese împietrită de Bayern, 0-7 în semifinalele Ligii. Mulţi au fost cei care l-au atacat pe Johan, criticîndu-l pentru duritatea mesajului. Tito însuşi a ţinut să-i răspundă ironic părintelui Barcelonei de aur de la începutul anilor ’90: "Îi mulţumesc lui Cruyff, văd că îl preocupă sănătatea mea, dar nu ştiu cum să-i spun mai clar că şi sezonul viitor voi antrena tot aici". Dar, undeva, într-un colţ ascuns al sufletului, Tito simţea că Johan are dreptate, că lupta sa cu teribila boală nu s-a încheiat, că încercînd să sa bată pe două fronturi, viaţa lui şi viitorul Barcei, nu va rezista, nu va cîştiga. Nici el, nici echipa. Vilanova a decis să se oprească, pentru o vreme, cel puţin. Şi să elibereze Barcelona. Iar Johan, la 66 de ani, ne-a mai dat un semn al viziunii sale. Asupra fotbalului. Asupra vieţii.
Ai o informație? Scrie-ne pe [email protected]! Gazeta își protejează întotdeauna sursele.
