Articol de George Nistor - Publicat luni, 03 noiembrie 2025 15:29 / Actualizat luni, 03 noiembrie 2025 17:34
Federația Română de Fotbal a depus candidatura pentru ca Bucureștiul să găzduiască finala Europa League din 2028 sau 2029, pe Arena Națională, însă primele semnale de la UEFA nu dau mari speranțe. Din informațiile Gazetei Sporturilor, șansele de a obține organizarea evenimentului grandios sunt minime în acest moment.
Capitala României a mai organizat în 2012 ultimul act al celei de-a doua competiții intercluburi de pe continent, dar condițiile nu erau atât de stricte precum sunt cele din noul regulament al forului cu sediul la Nyon.
Infrastructura nu este nici de data aceasta de partea României. În dosarul depus de FRF se regăsesc multe promisiuni în loc de certitudini, în timp ce principalele competitoare, Franța și Italia, pun pe masă cele mai bune facilități pentru spectatori și transmisie.
Arena Națională, în afara standardelor pentru finala Europa League
Dacă în urmă cu 13 ani accentul era pus în principal pe stadion, broadcasting și securitate, prevederile UEFA impun acum un set mult mai complex de cerințe, vechile criterii fiind abia un punct de plecare.
Finala de pe 9 mai 2012, dintre Atletico Madrid și Athletic Bilbao (3-0), a fost considerată o reușită la nivel sportiv, dar a scos la iveală și carențele organizatorice ale Bucureștiului.
Aeroportul „Henri Coandă” a fost depășit de fluxul de curse, iar transportul public s-a blocat în mai multe rânduri, chiar dacă municipalitatea a pus la dispoziție linii speciale de autobuz, deși în documentația propusă de autoritățile Capitalei se menționa că mobilitatea spectatorilor va fi asigurată de un nou tronson de metrou, care conectează Otopeniul de Piața Muncii. Arc peste timp, noua magistrală nu este gata nici în prezent!
Oficialii UEFA au remarcat entuziasmul local și ospitalitatea, dar în rapoartele interne au notat deficiențe de infrastructură și o lipsă de coerență logistică.
De altfel, de atunci, România nu a mai primit niciodată o nominalizare pentru un alt eveniment major, cu excepția celor patru meciuri de la ediția aniversară Euro 2020, găzduită de 11 orașe din 11 țări.
În dosarul pentru 2028 și 2029, FRF a propus din nou Arena Națională, argumentând prin experiența anterioară și infrastructura existentă. Dificultatea constă în faptul că, dincolo de stadionul aflat în degradare, așa cum GSP a relatat în mai multe rânduri, niciun alt element al logisticii urbane nu a evoluat semnificativ.
Linia de metrou spre aeroport, aflată în construcție, nu va fi finalizată mai devreme de sfârșitul lui 2028. Prin urmare, accesul rutier rămâne complicat, iar parcarea Arenei Naționale, cu 192 de locuri subterane și 1.300 supraetajate, ar putea fi considerată și ea insuficientă pentru cerințele actuale.
2 miliarde de euroeste costul estimat al proiectului Magistrala M6, tronsonul 1 Mai - Aeroportul „Henri Coandă” Otopeni, care va cuprinde 12 stații
35%este stadiul actual al proiectului, potrivit celor mai recente date privind evoluția lucrărilor la M6 ce va măsura 14,2 kilometri. Durata estimată a unei călătorii de la 1 Mai la aeroport va fi de aproximativ 25-30 de minute
Standardele de cazare reprezintă un alt punct vulnerabil. Orașul nu dispune, conform estimărilor, de cele 6.000 de camere de patru și cinci stele necesare într-o zona aflată la cel mult o oră distanță de stadion. În plus, o parte dintre hotelurile mari nu au standardul de securitate cerut pentru delegațiile oficiale.
Raportul tehnic UEFA acordă, mai nou, un scor important sustenabilității: localitățile trebuie să prezinte planuri detaliate de management ecologic, de la transport electric la reducerea consumului de energie.
Condițiile puse de UEFA
Cerințele sunt acum parte obligatorie, nu opționale și sunt incluse în categoria 4 de solicitări, cea mai înaltă posibilă.
În 2012, multe dintre prevederi nu existau, iar UEFA evalua mai degrabă capacitatea de organizare, în detrimentul ecosistemului urban. Iată condițiile de bază puse de forul european:
capacitate brută tipică 40.000-60.000 de locuri, fără sectoare închise, iar suprafața de joc să fie iarbă naturală sau hibrid, conform Pitch Quality Guidelines;
rețea de transport public rapid între aeroport, stadion și centrul orașului, cu program extins în ziua meciului;
plan de sustenabilitate privind amprenta de carbon și reciclarea deșeurilor generate de eveniment;
zone media dedicate pentru minimum 600 de jurnaliști, inclusiv spații pentru broadcast 4K și 5G integrat;
minimum 6.000 de camere de cazare verificate la standardul UEFA, în proximitatea stadionului (maximum 60 minute de deplasare);
centru de voluntari și fan-zone-uri oficiale certificate din punctul de vedere al securității și al logisticii;
România a demonstrat că deține capacitatea de a organiza cu succes astfel de evenimente majore, fiind un partener competitiv pentru UEFA în circuitul fotbalului european, iar acum dorim să folosim moștenirea precedentelor turnee organizate în țara noastră pentru a crea un nou capitol impresionant în istoria fotbalului românesc.
- Răzvan Burleanu, președinte FRF
Selecția este tehnică, nu ca pe vremea lui Mircea Sandu
În 2009, pe când Arena era încă în lucru, atribuirea finalei de Europa League către București s-a făcut mai mult pe criterii de oportunitate și influență, Mircea Sandu fiind de doi ani, la acea vreme, membru cu drepturi depline în Comitetul Executiv al UEFA.
Între timp, lucrurile s-au schimbat radical. Procesul de selecție a devenit unul formalizat, transparent și strict tehnic, sub supravegherea directă a Departamentului de competiții.
Începând cu ciclul 2025-2026, UEFA derulează un proces de „bidding” (licitație) standardizat, cu etape clare și termene publice. Țările interesate depun un dosar complet cu peste un an înainte de desemnare, care este ulterior analizat de o comisie independentă.
Aceasta evaluează proiectele în baza unor criterii operaționale stricte, iar influența politică este mult diminuată. România mai are timp până în primăvara lui 2026 să aducă îmbunătățiri și clarificări, dar, până atunci, dosarul de la Nyon pare mai degrabă o scrisoare de intenție decât o garanție.
30 de milioane de euroau fost încasările totale generate de evenimentul din București, în 2012
Ne propunem să utilizăm întregul proces de candidatură pentru găzduirea finalei Europa League ca un element declanșator, care să contribuie la construirea unui model organizațional de referință pentru cluburile de fotbal din România, în contextul Europei Centrale şi de Est, în jurul perspectivei Fotbal - Comunitate - Business - Sustenabilitate. Cu un număr ridicat de specialiști experimentați și dedicați, fotbalul românesc este pregătit să ofere cele mai bune condiții și să atingă cele mai înalte standarde în organizare.
- Răzvan Burleanu
O șansă în plus față de Serbia și Turcia
Arenele din Serbia și Turcia sunt proiecte ambițioase, dar ambele au probleme majore. În primul rând, Stadionul Național din Belgrad nu este încă finalizat. Proiectul, început în 2022, a întâmpinat întârzieri semnificative și controverse legate de costuri și amplasament.
Deși proiectul prevede o capacitate de aproximativ 60.000 de locuri și o clasificare UEFA de categorie 4, termenul-limită a fost deja amânat de mai multe ori. În același timp, infrastructura din jurul complexului este insuficient dezvoltată.
Situația este similară la Ankara, unde noul 19 Mayis Stadyumu, anunțat cu o capacitate de circa 51.000 de locuri, se află în același stadiu. Autoritățile turce promit un stadion ultramodern, dar termenul realist de finalizare se apropie periculos de calendarul UEFA pentru inspecții (2026).
De asemenea, dincolo de temerile în privința securității, Ankara nu are experiența organizării de evenimente majore, ceea ce reduce credibilitatea logistică a dosarului în fața mult mai consacratelor Lyon sau Torino.
250 de milioane de euroa fost costul total al Arenei Naționale din București. Lucrările au început în 2007, iar stadionul a fost inaugurat pe 6 septembrie 2011, cu meciul România - Franța 0-0, din preliminariile Euro 2012
Candidaturile pentru finala Europa League 2028:
Franţa: Lyon-Decines, Parc Olympique Lyonnais sau Paris, Parc des Princes (doar un oraş-gazdă şi un loc de desfăşurare vor fi confirmate la depunerea candidaturii);
Italia: Torino, Stadionul Juventus;
România: Bucureşti, Arena Naţională;
Serbia: Belgrad, Stadionul Naţional;
Candidaturile pentru ultimul act din 2029:
Franţa: Lyon-Décines, Parc Olympique Lyonnais sau Paris, Parc des Princes (doar un singur oraş gazdă şi un singur loc de desfăşurare vor fi confirmate la depunerea candidaturii);
Italia: Torino, Juventus Stadium;
România: Bucureşti, Arena Naţională;
Turcia: Ankara, Stadionul Ankara 19 Mayis;
Serbia: Belgrad, Stadionul Naţional;
Unde s-au jucat finalele Europa League până acum
2010 - Hamburg Arena (Germania), 2011 - Dublin Arena (Irlanda), 2012 - Arena Națională (România), 2013 - Amsterdam Arena (Olanda), 2014 - Juventus Stadium (Italia), 2015 - Stadion Narodowy (Polonia), 2016 - St. Jakob-Park (Elveția), 2017 - Friends Arena (Suedia), 2018 - Parc OL (Franța), 2019 - Baku Olympic Stadium (Azerbaidjan);
2020 - RheinEnergieStadion (Germania), 2021 - Stadion Gdansk (Polonia), 2022 - Ramon Sanchez-Pizjuan Stadium (Spania), 2023 - Puskas Arena (Ungaria), 2024 - Aviva Stadium (Irlanda), 2025 - San Mames (Spania), 2026 - Beșiktaș Stadium (Turcia), 2027 - Walstadion (Germania)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
