Ce-ar fi fost dacă?

Universitatea Craiova are vocația suferinței, iar istoria sa din 1991 încoace, de la ultimul titlu trecut în palmares, e o colecție nesfârșită de frustrări, dureri de cap, neșanse ori, pur și simplu, neputință. Iar acum, în căutarea cloștii cu puii de aur, Bănia trebuie să treacă din nou, bineînțeles, prin toate stările emoționale. Ultimele experiențe, cele reci – în ”dubla” Cupă – campionat cu CFR Cluj ar cere riposta de orgoliu a juveților, pentru care meciul cu FCSB e adevărata primă finală din play-off, căci un nou eșec echivalează cu un alt „adio” spus triumfului intern.

Tavi Popescu, titularizat spre a fi făcut de rușine!

Prima repriză, cu peste 28.000 de spectatori în tribune, asta a și arătat: reacția sangvină a alb-albaștrilor, care și-au supus adversarul unei presiuni greu de absorbit. Dar cine a făcut echipa la FCSB îl are pe conștiință pe Tavi Popescu, revenit printre titluari după cinci luni, dar transformat acum, pe „Oblemenco”, într-o umbră da capo al fine. O sesiune de 45 de minute de chin pentru „George” al lui Becali, care a fost trimis pe teren precum în bancul cu calul șchiop dus la târg: să fie făcut de rușine!

Chiricheș a înfățișat și el episoade de nesiguranță care puteau costa scump. Iar Bîrligea, nealimentat cu baloane, s-a zbătut degeaba printre fundașii Craiovei, care l-au prins între chingi și nu l-au lăsat să-și etaleze stilul agresiv. A rezultat o trupă a lui FCSB cu niciun șut trimis pe spațiul porții, o echipă căreia pare că-i este mai greu să se recalibreze la ritmul de o partidă pe săptămână decât o făcuse în perioada când trebuia să joace o dată la 3-4 zile.

Mitriță a arătat că e, probabil, cel mai în vână om din Liga 1, șerpuirile lui au creat panică în apropierea lui Târnovanu, care a prins însă o seară genială. A parat în situații de unu la unu cu Baiaram sau s-a întovărășit cu barele, căci asta va spune faza din ultimele secunde ale meciului, când poarta era goală, iar Mora a țintit stâlpul din stânga internaționalului fecesebist.

Mora, candidat pentru memoria dureroasă a Băniei

Trupa lui Charalambous s-a trezit abia după pauză, exact după ce cvartetul Popescu – Miculescu – Chiricheș – Bîrligea a trecut pe bancă. Șut a împins echipa mai curajos în jumătatea olteană, Gele a inventat o piruetă cu care putea semna golul anului în poarta lui Popescu, iar puștiul Toma a fost mult mai prezent în joc decât Tavi Cel Pierdut în Timp și Spațiu.

Cu ce rămânem? Cu sentimentul unui meci de care pe care în partea secundă, cu ideea că FCSB se aprinde din ce în ce mai greu pe măsură ce trec etapele și cu impresia că Universitatea a ratat o șansă imensă să depășească un lider care n-a mai pierdut în campionat din luna noiembrie. Să nu fi fost cumva în această seară exact momentul pe care Craiova să-l regrete amarnic după ultima etapă din play-off! Și, vai!, să-l treacă și pe Mora, cu a lui formidabilă ratare, în panoplia scenariilor cu „ce-ar fi fost dacă?”.