)
Articol de Marius Mărgărit - Publicat duminica, 02 martie 2025 23:15 / Actualizat duminica, 02 martie 2025 23:15
Într-un derby care conta mai mult la capitolul orgolii, ambele rivale fiind deja în play-off, fotbalul a mai dovedit o dată că termenul de specialist este complet relativ. Toți se așteptau ca FCSB să controleze meciul de la început, de la înalțimea fotoliului de lider, a experienței, a traseului cu mult peste orice imaginație, fie că ești fan sau nu, din Europa.
Dar a fost invers, Rapid, cu publicul alături, a ieșit mai determinată la joc, dorind să surprindă, să lovească prima. De obicei așa începe echipa outsider, mizând pe surpriză, pe un gol care să-i dea și mai mult curaj. Giuleștenilor le-a ieșit doar la posesie, la numărul de pase reușite, dar în rest roș-albaștrii au fost peste, mai ales la mari ocazii. Noroc cu Aioani la pătrunderea lui Miculescu și cu black-out-ul lui Cisotti, care n-a văzut poarta din poziție de unu la unu cu portarul advers.
Cu un om în minus (tot mai cred că primul avertisment pentru Dawa a fost mai mult rodul presiunii puse de Șumudică pe arbitraj, ante-derby), FCSB chiar era de așteptat să se retragă și mai mult în partea a doua. Și chiar așa a fost. Rapid a pus și mai multă presiune, a avut mingea, dar nu și soluții, chiar dacă de pe bancă antrenorul lor a tot făcut permutări ofensive.
Cu excepția lui Dobre, restul pieselor de bază din atacul Rapidului au fost șterse, fără să găsească prea multe breșe în mecanismul roș-albastru. Cu excepția semiocaziei lui Dobre, giuleștenii n-au fost decât potențial periculoși. Puțin, prea puțin.
Și asta pentru că Charalambous l-a sacrificat pe Miculescu, transformat dintr-un atacant de porțelan într-un gladiator de fier. Nu l-am mai văzut niciodată așa pe fostul atacant al Aradului, care și-a acceptat rolul fără ifose. Aici stă forța celor de la FCSB, să se replieze, să se reinventeze, tocmai fiindcă fizic stau foarte bine.
A fost un derby nici prea-prea, nici foarte-foarte. Era ocazia ideală pentru ca cele două rivale să se măsoare înainte de play-off. În 11 contra 10 e însă mai greu să tragi concluzii.
Culmea, avantajul numeric s-a transformat în extrapresiune în tabăra vișiniilor. Rapidului îi rămâne alibilul că și-a dominat rivala, dar asta nu e mare lucru când ai un om în plus. Mai degrabă a pierdut o ocazie să se înghesuie spre ierarhia de pe podium.
FCSB și-a exersat iar jocul în inferioritate, continuând să nu piardă. O risipă de energie care urmează să vedem joi, cu Lyon, ce urme va lăsa în jocul roș-albaștrilor. După ce am văzut până acum, aș fi tentat să cred că nu prea mari. Chiar dacă francezii sunt de cu totul alt calibru decât PAOK, vin dintr-un fotbal cu ritm și forță, din postura de favoriți.
Derby-ul care ar fi trebuit să dea ceva răspunsuri a lăsat în urmă mai mult întrebări. Ceea ce e bine, ne putem aștepta la orice în play-off, totul rămâne deschis. Pentru că nu cred, în ciuda schimbului de caterinci dintre Gigi Becali și Șumudică, că Rapid va fi doar un simplu arbitru în lupta pentru titlu, chiar dacă FCSB, a dovedit și aseară, e greu de doborât chiar și cu un om mai puțin. Va fi interesant.
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
