Articol de Mihai Mironică - Publicat duminica, 11 octombrie 2026 13:12 / Actualizat duminica, 11 octombrie 2026 13:12
Încă o victorie ca asta și suntem pierduți. Împăratul FCSB-ului a preluat cumva ideea regelui Epirului, Pirus, atunci când și-a exprimat zâmbind panica de după victoria chinuitoare cu Oțelul. Fosta echipă puternică, din care au rămas doar elucubrațiile lui Becali despre „titlu la pas” și Champions League, de-abia de-abia ce a răpus acasă un adversar aflat pe loc de baraj pentru evitarea retrogradării și care a rămas în 10 oameni.
Și totuși, Becali cel exaltat de multe ori a făcut de această dată o radiografie perfectă după meci: Reghe a adus un plus de agresivitate, dar echipa nu are jucători pentru performanță înaltă.
Patronul a anunțat că va aduce fotbaliști în iarnă. A mai anunțat asta și în primăvară, că va produce o revoluție înaintea acestui sezon. După marea operațiune în care urma să se implice o echipă magică de specialiști în recrutare, cu Adrian Ilie, cu tineri cu motoare moderne de căutare, cu Meme care-i supervizează, a ieșit un mare fâs.
FCSB este mai slabă chiar și decât era în sezonul trecut când a trăit umilința unei retrogradări la clasa a doua a SuperLigii, în playout.
Becali la shopping
Dar de această dată Becali spune că se va ocupa el personal. Gata cu boutoutaismele lui Mihai Stoica. Doar că Becali și-a pierdut și el flerul pe care incontestabil că l-a avut în perioade de glorie. A spart o juma’ de milion de euro pe un Cercel care era din alamă și nu din aur. A comandat un Arnold Garita cu gândul la atacantul care era la FC Argeș numai că din China a primit o copie de pe un site de fake-uri.
Țeapa luată de la dinamoviști cu Politic, Musi și milionul e mai crâncenă decât cea cu scenografia de la meciul cu Manchester City. 40.000 de euro pe lună unui Muhar care nu are nicio legătură cu Muhar de la CFR este un gest de caritate pentru un biet croat.
Și, peste toate acestea, Becali îi dă un milion pe sezon unei ruine pe nume Drăguș și care nu știm când va fi din nou fotbalistul care a fost. Nici în privința lui Korenica nu suntem siguri că este chiar același jucător care încânta la CFR Cluj.
Toți jucătorii de la FCSB sunt în regres. Echipa este o colecție de foști fotbaliști. E ca un azil de jucători. Din când în când, Stoian mai oferă o sclipire, dar nimeni nu are curaj să meargă puternic pe mâna lui, nici la FCSB, nici la naționala de tineret. Pădurariu le dă unora speranțe, dar el e un fel de Rațiu: îți ia ochii cu urcările în ofensivă, unde oricum nu reușește nimic concret, dar defensiv e subțirel.
Iar Tîrnovanu mai vine cu câte o plutire formidabilă, cum a fost cea de la capul lui Pedro Nuno, dar te aștepți ca-n orice clipă s-o comită. Apropo, Pedro Nuno ar merita un loc pe lista de cumpărături de ianuarie a lui Becali.
Reghe, amintiri din viitor
Oricum, Becali măcar a mutat corect cu noul antrenor. Reghe a venit cu o energie pozitivă și cu o abordare echilibrată în public. Că i-o fi spus lui Becali fantasmagorii cu un start cu 10 victorii consecutive și titlu câștigat la pas, asta probabil că ține de negocierea unui contract.
Momentan, Reghe are o libertate de decizie: nu s-a făcut vreo schimbare la pauză deși echipa nu juca bine. Depinde de el cât va reuși să-și păstreze această libertate. O victorie la Voluntari, măcar un egal cu Rapid ar putea să-l facă pe Becali să relaxeze lesa.
Întoarcerea antrenorului rătăcitor a produs un entuziasm moderat. În tribune au venit ceva mai mult de 10.000 de fani, un preaplin pentru Arcul de Triumf dinamovist, o asistență minunată după standardele din Giulești. Reghe a adus o revigorare a echipei, a venit cu o schemă în care Crețu chiar a fost Beckham deși fâșnețul veteran spunea că el nu poate fi așa ceva și a mai propus un gegenpressing de inspirație kloppiană.
Și pentru Reghecampf este o provocare, să arate că nu trăiește doar din gloria primului său mandat de la FCSB sau Steaua cum îi spuneau chiar Talpan și adepții lui de la Peluza Sud, mari fani ai lui Reghe, de fapt, în acea epocă.