)
Articol de Narcis Drejan - Publicat marti, 04 mai 2021 11:43 / Actualizat marti, 04 mai 2021 11:43
Fotbalul din Liga 1 se îndreaptă din ce în ce mai mult spre gafele din amatorism sau e tot mai aproape de celebrele meciuri din Sunday League. Cam așa a fost și Andrei Vlad, portarul de la FCSB, plus eternele lamentări: „ne-a furat arbitrul”. Bine, mai sunt și oamenii de fotbal care astăzi spun „nu ne-a dat albitru’ unșpe metri”, „avem meci de olzboi” sau „ne-au dat din opsai, da’ cre’ c-a fost haut”.
Oltenii au o vorbă-n fotbal, cumva plecată de la Sorin Cîrțu, care n-a părăsit niciodată Bănia, ba chiar a strâns rândurile după 1989 și a adus și ultimul event al Științei, în 1991, cu o echipă tânără. Totul legat de jucătorii care au plecat la echipele din București, în special Steaua și Dinamo. La o masă, în Italia, la Norcia, Silvică Lung povestea cum a bătut Craiova în Ghencea, înainte de Revoluție, cu penalty ratat de Gabi Balint: “Plecasem la Steaua și cine putea să-mi dea gol, decât Bica”, la care Sorinaccio i-o taie scurt: „V-am bătut, Silvică, plecaserăți toți și m-ați lăsat singur la Craiova. Și uite c-am luat titlul și Cupa! Eu sunt credincios și la Craiova fanii nu prea uită!”.
Așa a fost și cu Andrei Vlad, un portar care se anunța mare speranță încă de la juniorii Craiovei și chiar dacă a apărat într-un singur meci la seniori, oltenii fac și azi glume cu „Messi” al portarilor. De 2 etape, la FCSB gafează Vlad și „așa vrea Dumnezeu!”. Patronul ar spune că există undeva un păcat mare, o căință, că sunt încercările divine și că vrăjmașul și-a băgat coada în poarta din Berceni, iar FCSB e aproape să mai piardă un titlu.
Până la urmă, așa făceam și noi. Aveam o echipă de amatori, de mini-fotbal, și-i luaserăm pe corporatiștii Zizou, del Piero, un alt atacant, Copacul, care rata precum Inzaghi, dar și dădea goluri imposibile, și un portar, Greere. Era la fel ca Andrei Vlad, lua cele mai stupide goluri din lume, îi cădea mingea pe gât și intra în poartă, pleca fix ca portarul FCSB-ului cu o mână și era păcălit de orice traiectorie a balonului. Tot ce era pe poartă se transforma în gol, toate caraghioase, încât te tăvăleai de râs pe teren. Aseară, după golul luat de la Burcă, Vlad a dat cu piciorul în nisipul din fața porții, sugerând că era exclusiv vina terenului...da, așa făcea și Greere, anula golurile încasate penibil și dădea vina pe ochelari, pe soare, deși jucam pe nocturnă, dar mai ales pe granulele de pe terenul sintetic. Sau Capito, când dădea câte un șut în nori, se uita la ghete, că sigur le încălțase greșit.
Liga 1 seamănă tot mai mult ca o joacă în curtea școlii sau pe maidanele copilăriei. E posibil ca asta să-i lipsească lui Andrei Vlad, care poate juca pe orice post, dar nu prea e portar, oricât ar încerca unii să-i spună! Așa strigam și noi la portarii ăștia mai slabi, în copilărie: „Ce nu poți să aperi, lași!”
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
