)
Articol de Ovidiu Ioanițoaia - Publicat joi, 11 iunie 2026 16:38 / Actualizat joi, 11 iunie 2026 16:40
Când partida Mexic - Africa de Sud e gata să deschidă a 23-a ediție a Cupei Mondiale la fotbal, prima cu 48 de participante, parcă se întețesc atacurile media la adresa FIFA și ale președintelui ei, elvețiano-italianul Gianni Infantino.
Cărora li se reproșează că, adepți ai globalizării, dacă nu chiar obsedați, au întins coarda prea tare în clipa în care au stabilit ca Mondialele să aibă loc în 3 țări, adevărat, toate de pe același continent, dar nu doar atât. Ci și să crească numărul de meciuri la 104 (față de 64 la ultimele 7 ediții anterioare) și să țină 39 de zile. Comparativ, durata standard a Jocurilor Olimpice de vară e de 17 zile.
Iar nebunia, scuzați expresia!, va continua. Deoarece CM 2030 se va desfășura în Spania, Portugalia și Maroc, adică în Europa și în Africa, dar întâlnirile inaugurale vor fi găzduite de Uruguay, Paraguay și Argentina, deci în Sud-America! Un program greu de înțeles, chiar imposibil, care va mai consemna o premieră absolută: se vor califica din oficiu toate cele 6 naționale ale țărilor enumerate!
De ce mai sunt învinovățiți, ori măcar suspectați, Infantino și oamenii lui? Pentru că, dornici să obțină cât mai multe voturi din zone în care fotbalul e mai puțin dezvoltat, au omis amănuntul, altminteri foarte important, că jucătorii proveniți din Europa, dacă nu și cei din America de Sud, vin la CM după un sezon extrem de încărcat la cluburi.
Recordul în materie aparține celor de la Arsenal cu 63 de partide, urmați de componenții Barcelonei (57), ai lui PSG (56), Inter Milano (54) ș.a.m.d. De unde și întrebarea, una fără răspuns, dacă au jucat atât de mult, de ce trebuie să mai joace mult și la CM?! Pentru că semifinalistele vor fi obligate să susțină 8 meciuri în America, să treacă ori măcar să se apropie de cifra 70 într-o singură stagiune, ca și când ar fi mașini, nu oameni!
De aici, legitimă, revolta FIFPRO (Sindicatul Fotbaliștilor Profesioniști), precum și a unor antrenori, în frunte cu Guardiola și Klopp. Care au dezavuat public atitudinea FIFA, acuzând forul mondial de „indecență” și de „practici ilegale”.
Totodată, i s-a reproșat „guvernului” de la Zürich că a facilitat drumul spre calificare al reprezentantelor din Oceania, din America Centrală - Caraibe și chiar din Asia în detrimentul celor din Europa ori din America de Sud. Ca atare, absentează de la actualul turneu final, între altele, Italia, Danemarca și Grecia, Chile și, din Africa, Nigeria, naționale cu palmares.
În schimb, sunt prezente Haiti și Panama, Uzbekistan și Noua Zeelandă, evident și Curaçao , țară din Antilele Olandeze a cărei populație n-o depășește pe cea a cartierului bucureștean Balta Albă! Zău așa, ce înseamnă preliminariile și ce valoare mai au ele dacă te trezești la competiția fotbalistică numărul 1, presupusă a elitei, a cremei, cu o echipă anonimă gen Curaçao?!
Simțindu-se vizat, chiar încolțit, nici Infantino n-a stat însă cu brațele încrucișate. S-a agitat, a căutat și a găsit soluții, citeste sponsori!, în așa fel încât le-a închis cu bani gura criticilor. A reușit să asigure un buget mai consistent ca oricând. De-a dreptul uriaș, faraonic. Față de Qatar 2022, când CM i-au fost alocate 440 milioane de dolari, suma aproape că s-a dublat anul acesta, atingând 871 de milioane. Din care 650 vor fi dirijate către participante în funcție de performanță.
Nimeni nu va pleca de la Mondiale cu mâna goală! În ideea că viitoarea campioană va încasa 50 de milioane, dar și ultima națională, care nu va scoate niciun punct în grupă, tot va primi 9 milioane!
Când e vorba despre foarte mulți bani, parcă și principiile încep să se clatine, ce ziceți, mă înșel?
