)
Articol de Radu Cosașu - Publicat vineri, 26 martie 2021 09:44 / Actualizat vineri, 26 martie 2021 10:13
Când Ciobanu marchează din ”libere”, și nu o dată, ca Nicușor Stanciu și Messi
Miercuri noaptea spre joi, pe "burtierele" lui Digi a stăruit, mult timp, superlativul lui Gică Craioveanu: "Golul lui Ciobanu a fost genial, brutal...". Cum adică brutal de genial? Eu îmi notasem mai clar în blocnotesul meu: "Ciobanu - gol de Nicușor Stanciu la Glasgow".
Colecție de Marcel și Loți
De dimineață mă "curentase" Marcel Răducanu în interviul său cu Aurelian Botezatu, unde afirmase că "mă bucură forma lui Nicușor la Slavia. E un fotbalist care poate face mult bine echipei naționale. Sper să-l țină...". Fac colecție din interviurile lui Marcel și Loți Boloni; nu pe oricine neamțul nostru din Dortmund se învrednicește să-l numească un fotbalist român a cărui formă să-l bucure.
Înainte cu câteva zile, un banalist bucureștean susținuse că Slavia nu a făcut mare brânză eliminând din Europa League pe Leicester, "fiindcă cine e Leicester?". La câteva zile după, Leicester îmi elimina Unitedul din Cupa Angliei.
Hai să nu-l copleșim!
Pe scurt: încă de anul trecut, de la meciurile cu CFR Cluj și Inter, țin la Slavia asta care a produs un Nicușor Stanciu ce-l bucură pe Marcelinho, Stanciu acela pe care Becali voia să-i plătească 1 milion lui Milano numai ca să scape de el. La Slavia, Nicușor joacă așa cum nu a jucat vreodată la FCSB, marchează genial și brutal goluri din 25-31 metri demne de Messi (lăsați banii!) - e peste sezonul discutabil de la Anderlecht -, iar Ilie Dumitrescu îl vede coordonator de joc la națională, dar hai să nu-l copleșim...
Să nu ne destrăbălăm!
Iar pentru că în studio, lângă Ilie, era și Radu Paraschivescu și tot ne învârteam printre citate, mi-a răsărit, la ora aceea a unei zile post-echinox, celebra expresie a lui Radu de la Europeanul de tineret, când a lansat, după jocurile cu care ne-am calificat în semifinală, entuziasmanta lui perspectivă: "Sunt pe cale să-mi pierd luciditatea".
Firește, nu era cazul s-o implementăm acum, dar nici nu puteam s-o alung, căci ce s-ar fi întâmplat dacă, în acest final al unui 1-1 în care eram, surprinzător, peste ei, Pașcanu și din nou Ciobanu nu ar fi ratat două imense pentru 2-1...?
Să nu ne destrăbălăm! Rămâne cum am stabilit în toate studiourile: meci bun al unui scor bun, un rezultat, fir-ar al naibii!, echitabil și echilibrat. Aș fi preferat un 2-1 pentru România dezechilibrat și inechitabil. I-am împiedicat vreo 75 de minute să ne învingă și în ultimele 15 am fost peste ei. Ce mai vrem?
„Pomanagiul”
Meciul cel mai greu e cu Ungaria, învinsă prea clar și lejer de nemții aceștia care, vorba lui Marcelinho, "după ce că sunt valoroși, mai au și noroc!". Valoroși? Meciul săptămânii - peste Barca - Real Sociedad - a fost Bayern - Stuttgart 4-0 (la pauză și final). Cu un hattrick Lewa orbitor, ca să închei fără exagerațiune. Pomanagiul - cum e numit, cu disprețul prea competenților - aleargă după fiecare minge.
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
