Harta şi teritoriul

Să ne amintim de această prostie patentă pe care vecinii cu care avem o istorie furtunoasă au găsit de cuviinţă să o arunce în fotbal ca pe o cărămidă într-o baltă cu rahat. Acum stăm şi ne ştergem cu toţii şi încercăm să înţelegem de neînţelesul. Federaţia maghiară a anunţat că UEFA şi FARE şi-au dat acceptul ca steagul "Ungariei istorice" să poată fi afişat la meciurile de fotbal. Adică un steag cu un contur al unei ţări în graniţele ei vechi, care cuprindeau teritorii din România, Serbia, Croaţia, Slovacia, Ucraina.

Farul Viktor și legiunile naționaliste

O ţară învinsă, odată cu imperiul anacronic din care făcea parte, ea a trebuit să cedeze părţi însemnate de pământ noilor state naţionale ale căror grupări etnice erau majoritare în acele provincii. Ungaria nu s-a împăcat niciodată cu retrasarea graniţelor, mai ales că în noile ţări au rămas însemnate minorităţi maghiare cărora Viktor Orban le e far identitar. Iar fotbalul, cu legiunile sale de ultraşi naţionalişti antisistem, a fost mereu un vehicul de răscolire a resentimentelor.

Unde dai şi unde-i bai

Ungaria pare să fi ridicat la rang de politică de stat încurajarea vechilor fantome revizioniste, iar povestea cu expunerea unui steag care să muşte din spaţiul altor state e fix în logica asta, indiferent cât ar argumenta că e vorba de o hartă etnică. Oamenii ştiu bine ce fac. Şi e atât de stupid şi periculos că te apucă o tristeţe fără margini. Nu pentru noi, ci pentru ei. Şi pentru conaţionalii noştri care vor trage ponoasele. Prin acest gest inconştient, federaţia maghiară, susţinută de Guvernul Orban, a pus comunităţii ungare din România o ţintă pe frunte.

Prostie fără granițe

Culmea e că totul pare să fie o farsă! FRF susţine că, pe baza răspunsului UEFA, nu există nicio autorizaţie pentru simbolurile menţionate de forul de la Budapesta şi că anunţul colegilor de la Vest e o greşeală. Pare un banc prost. O glumă idioată. Doar că nu trebuie subestimată! Cum prostia nu cunoaşte graniţe, e evident că anumite minţi cu muşchi de pe aici îşi pregătesc replicile nucleare. Nici nu terminasem bine emisiunea în mijlocul căreia căzuse vestea că şi apăruse o contra-hartă cu România foarte Mare, cuprinzând adică şi partea din Ungaria controlată de armatele române la capătul minirăzboiului contra sovietelor lui Bela Kun din 1919.

Vitejii virtuali

Pun pariu că mulţi dintre cei care redistribuie această hartă habar n-au care a fost contextul, cum nici destui dintre vânzătorii din benzinăriile din Ungaria, în spatele cărora tronează pe perete Ungaria Mare, nu ştiu de ce ţara lor a pierdut Transilvania. Dar dă bine să iei aceste istorii vechi şi să le transformi în arme noi. Te simţi mai român, mai maghiar. Mai bărbat. Simţi că ai pentru ce să lupţi. Bine, să ne ferească Sfântu’ să vină peste noi vreo luptă adevărată, cum se întâmplă nu departe de noi! Să vedem atunci cum vitejii care se războiesc pe FB, Insta, TikTok vor pune ei pieptul la bătaie. A, să vedeţi atunci cu trec batalioanele române Carpaţii. În direcţia opusă celei din care vine focul!

Chemare la calm

Veste bună: cei de la Sepsi au avut bunul-simţ de a spune că la ei acel steag cu acea Ungarie nu va exista. Îi aşteptăm şi pe cei de la Csikszereda cu o poziţie. La ei pare că durează un pic mai mult până asamblează un comunicat. Iar de la FRF, şi nu numai, e nevoie de o chemare la calm. România e tot aia, şi avem destule războaie de câştigat aici decât să ne răfuim cu zevzeci din alte părţi. Cei care se cred deştepţi ridicând săbii imaginare să nu uite că dacă harta e acolo, teritoriul e aici!

A fost odată, va mai fi vreodată?

În final, un gând nostalgic pentru Ungaria aceea care era, pe vremuri, un model, un ghid spre libertate. Ungaria care s-a luptat cu opresiunea comunistă, cea care a născut un stat corect încă dinainte să cadă lagărul roşu, Ungaria care ne-a arătat încotro să mergem în timpurile negre. Ieşind prima de sub Cortina de Fier, Ungaria pare să se acopere acum cu o cortină de fiare. Ce virus nebun ne face să tot repetăm tâmpeniile trecutului?