)
Articol de Alin Buzărin - Publicat vineri, 23 ianuarie 2026 15:47 / Actualizat vineri, 23 ianuarie 2026 15:49
A câștigat tot atâtea și a remizat de opt ori. Aceste cifre definesc dezastrul inexplicabil din seznul 2025-2026 al unei campioane care anul trecut pierdea foarte greu
Când pierzi 16 meciuri din 40, înseamnă că înfrângerea nu mai e ceva întâmplător, ci a devenit o stare de lucruri care-ți este caracteristică. Pentru FCSB mai nou eșecul pare un mod de a fi, face parte din existența cotidiană, nu mai deranjează, e perceput ca firesc, indiferent dacă te bate Argeșul sau Dinamo Zagreb.
Invincibilitatea de altădată
Anul trecut, sezonul 2024-25, FCSB nu pierdea în campionat din noiembrie (eșecul de la Botoșani, 0-1) până la final. Nicio înfrângere împotriva colegelor de playoff, nici în sezonul regulat, nici în playoff-ul propriu-zis.
Vreo 25 de partide interne la rând fără eșec. În Europa, înfrângeri cu Sparta Praga (care i-a și barat drumul spre Liga Camponilor), Rangers, Manchester United și Lyon. Adică în fața unor nume mari, dar anul trecut FCSB semăna a echipă de fotbal în adevăratul înțeles al expresiei, acum pare o oaste rătăcită pe un câmp de luptă unde inamicul o lovește cum vrea și când vrea.
Cifrele mediocrității
Au fost 40 de partide până acum. 22 în Liga 1, 15 în Europa, Supercupa internă plus două apariții în Cupa României. Campioana a înregistrat 7 eșecuri în campionat, unul în Cupă și nu mai puțin de 8 în Europa.
Golaverajul celor 40 de apariții nu e nici el grozav. 60 marcate, 58 primite. Adică definiția mediocrității. La o echipă care se respectă și își propune țeluri mărețe, de regulă numărul golurilor marcate e dublu față de cele primite.
Când nu știi să fii favorit
Așadar, în țară, FCSB pierde cu Farul, Dinamo, Slobozia, FC Argeș (de două ori), Botoșani și Metaloglobus (în campionat) și cu UTA în Cupă. În fiecare dintre aceste meciuri campioana ediției trecute pornea drept favorită și n-a știut să-și materializeze acest statut.
Pe plan european eșecurile sunt contra lui Inter d’Escaldes (Andorra), Skhendija (Macedonia de Nord), ambele manșe, Young Boys, Bologna, Basel, Steaua Roșie Belgrad și Dinamo Zagreb. Observați că unii dintre învingătorii FCSB-ului au nevoie de paranteza cu țara de proveniență, atât sunt de ... cunoscuți. Cu aceia echipa din Berceni era favorită clară.
Cu Dinamo Zagreb și cu Steaua Roșie se vorbea de un anumit echilibru, șansa a doua apărând doar în fața celor de la Bologna, Basel sau Young Boys. Echipe totuși mult sub Man Utd sau Lyon, adversarele de anul trecut. Reiese limpede că FCSB nu știe să fie favorită, să pună în practică socotelile de pe ghârtie.
Taina trecutului apropiat
Dacă ne uităm la lot, fluctuațiile față de anul trecut sunt mici, nesimnificative. Jucătorii sunt cam tot aceiași, antrenorii aceiași, patronul e același, baza de pregătire e aceeași, avionul același, echipamentul s-a schimbat foarte puțin. Și-atunci, ce s-a întâmplat? Nimeni nu și-a bătut capul cu această întrebare, toată lumea nu spune altceva decât că se va câștiga următorul meci. E frumos să privești în viitor, dar făcând asta marile taine ale trecutului apropiat rămân nedeslușite.
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
