)
Articol de Mihai Mironică - Publicat marti, 29 septembrie 2026 15:17 / Actualizat marti, 29 septembrie 2026 15:18
Rând pe rând, Gigi Becali, Mihai Rotaru, Gică Hagi au crezut în acest vis, că pot aborda cu echipe diferite diverse fronturi. Și Becali, și Rotaru s-au convins rapid că nu pot. Au suferit eșecuri, uneori umilitoare, când au schimbat radical echipa de la o competiție la alta. Acum, a fost rândul lui Hagi. Selecționerul a lăsat în tribune, nici măcar pe banca de rezerve, cei mai buni jucători ai României. Și pe Ianis. Și absența totală a celor buni ne-a adus acest dezastru.
Pe tura lui Gică Hagi, am suferit o umilință istorică. Trăisem un singur meci în ultimii 79 de ani în care primisem 3 goluri acasă în prima repriză. De 14 ani, nu mai primisem 4 goluri acasă. Și acele borne îngrozitoare anterioare au fost trăite în compania naționalei Țărilor de Jos, o mare forță a Europei.
Acum, am fost umiliți de Bosnia-Herțegovina care nu are niciun jucător de anvergură. Niciunul. Pe bune, cei mai proeminenți călăi ai noștri au fost Bayraktarevic, Tabakovic, Muharemovic. Ne-au spulberat niște băieți de la clasa a doua a fotbalului european. Și, sigur, să nu uităm de contribuția personajelor care au făcut din România campioana indiscutabilă a meciurilor jucate cu porțile închise.
Tare-n conferință, praf în realitate
Gică Hagi a venit și ne-a spus că avem jucători. El incluzându-l, de exemplu, printre acești jucători pe “Dobrinul” lui, pe Drăguș, pe care îl convocase să joace cu Suedia, Bosnia-Herțegovina, Polonia deși acesta, în primele două meciuri jucate la FCSB, nu a putut depăși niciun anonim din puternicul campionat al României.
Hagi ne-a mai spus că gata cu frica, gata cu statul la cutie, noi vom avea posesia și ne vom duce peste adversari. Suntem campioni la conferințele de presă. Apoi, când am ieșit în lumea reală, am fost martelați. Gică Hagi a jucat rolul flăcăului din sporturile de contact, tare-n gură pe la evenimentele pre-meci, făcut apoi KO de adversar care te bate-n ring, nu pe la conferințe.
Numele uriaș al lui Hagi eclipsează o realitate pe care nu dorește nimeni dintre numeroșii lui prieteni-supuși din fotbal s-o abordeze în acest context. Hagi are 61 de ani și nimic consistent în bătăliile internaționale. Nimic deosebit, nici la Steaua, cum se numea pe vremea lui, nici la Poli Timișoara, la Viitorul, la Farul, pe la turci sau în primul lui mandat la națională.
Cu toate acestea, Hagi ne-a tot spus de-a lungul anilor că el este pregătit pentru fotbalul mare. Păi a primit acum o șansă în fotbalul mediu, nu mare, și începutul este catastrofal. Dacă avea la clubul său un antrenor care să vină cu astfel de prestații precum avem noi în Nations League, Gică Hagi îl concedia pe Gică Hagi.
Perdeaua de fum
Hagi încearcă să se ascundă după perdeaua de fum numită „discurs-manifest”. A început să bage din nou placa „nu s-a făcut nimic după ‘90, Piața Victoriei trebuie să se ocupe”.
Asta măcar e nouă, nu-i mai spune guvern, ci Piața Victoriei. Păi, FRF nu a angajat un canadian sau un burundez. L-a angajat pe Hagi care și-a petrecut mai toți anii de antrenorat aici. Știa totul în detaliu și totuși el a venit cu anunțurile bombastice că îi vom ataca pe toți, avem jucători, vom încerca să luăm cele 12 puncte din aceste 4 meciuri și să câștigăm grupa. După ce, în primele două meciuri ai fost bătut măr, te ascunzi după Piața Victoriei?
Păi în primul rând că „Piața Victoriei” ar trebui să aibă alte priorități, nu să crească fotbaliști să aibă Hagi 3 echipe pe care să le alterneze la națională. O prioritate adevărată, esențială, este educația. Școala aia despre care Hagi spune că “este și ea bună la ceva”. Educația este prioritatea pentru o societate care să funcționeze normal.
Apoi infrastructura, adaptarea la modernitatea tehnologică și de gândire a lumii, negocierea unui drum într-un context internațional tot mai incadescent. Hai să nu ne mai fofilăm după Piața Victoriei că țara asta cu câteva milioane de suflete, sfârtecată de război, cu o infrastructură paleolitică, fără vreo economie care să duduie, fără vreun plan simandicos pentru fotbal, Bosnia-Herțegovina, ne-a aliniat la ultimele 3 întâlniri, iar aseară chiar s-a jucat cu noi.
Gică Hagi, până să vină vreun Siegfried, Grindeanu Americanu’, Guru sau Simion de la „marketing” care să transforme țărișoara noastră în RFR, Republica Fotbalistică România, nu mai bine încercăm noi să jucăm cu fundași laterali care sunt fundași laterali, cu o linie de mijloc echlibrată, pregătită și pentru apărare, cu Cicâldău în locul nepotismului cu banderolă, cu EXTREME care sunt cei mai importanți fotbaliști din jocul de azi?
Hai să nu ne mai ascundem. Hai să nu mai punem placa cu Andrea Bocelii că nu se face nimic și că ce bine era în comunism și să creionăm o echipă corectă în Polonia. Poate vom pierde din nou, poate nu, dar măcar să vedem că România nu se mai bate cu o mână legată la spate.
