Concert pentru pian în C major

Viorel Coman, multiplul campion naţional, i-a iniţiat în tainele acestui sport şi pe copiii săi, Laurenţiu (19 ani) şi Ana Maria (22 de ani), care s-au impus în 2011 în competiţia internă.

Un teren de golf este o prefigurare a paradisului. Lîngă Alba Iulia, raiul poate fi detectat pe GPS. Traversezi Pianu de Jos şi ajungi pe un drum îngust, dar asfaltat, la clubul Paul Tomiţă. La orizont, claviatura munţilor Şureanu, la cîţiva paşi agitaţia unui angajat al clubului. "Gazeta Sporturilor? Am o mare rugăminte. Eu sînt fan FC Argeş. În toată viaţa mea, am plîns numai la dispariţia părinţilor mei şi la moartea lui Gicu. Aş vrea şi eu un steag imprimat cu chipul marelui Dobrin", spune Mircea. Îi promitem că rezolvăm.

E duminică dimineaţa, la o zi după un meci în Liga 1. Liniştea e cu atît mai stranie, sanatorială. 10:30, parcarea începe să se populeze. Un Cayenne toarce superior şi ne aminteşte că ne aflăm totuşi în apropierea unui teren de golf. Posesorul lui îşi aranjează ţinuta, îşi ia trusa de golf în spate şi se îndreaptă spre zona de încălzire. 5 minute mai tîrziu ne întîlnim cu Viorel Coman, fostul campion naţional, însoţit de fiul său, Laurenţiu (19 ani), actualul campion naţional. Familia Coman domină de ani buni competiţia internă.

Energia gazonului
Seniorul stabileşte regulile. "Nu ne putem închide într-un birou şi să vorbim despre golf. Acest sport este o pledoarie pentru mişcarea în natură. Vă invit să parcurgem împreună traseul. Nu sînt decît 12 kilometri", spune golferul, care la 54 de ani are o condiţie fizică de invidiat. Noi căutăm o scăpare, un semn de îngrijorare pe cer, o încruntare prevestitoare de ploaie. Cerul e senin. Plecăm în recunoaştere.

Mingile zboară de pe tee. "Energia pe care mi-o dă acest teren nu am găsit-o nicăieri, chiar dacă aici e un teren wild and natural. Legătura afectivă e foarte puternică. Şi iarna, la minus 20 de grade, vin aici", spune Coman. Urmăreşte cu mîndrie loviturile fiului său. "Atît el, cît şi fiica mea, Ana Maria (22 de ani), sînt campioni naţionali en-titre.Ce satisfacţie mai mare poate avea un părinte.? Practic, Laurenţiu s-a născut pe terenul de golf. E partenerul meu încă din scutece", a povestit Viorel. Păşim pe un covor de ghindă, printre stejarii de poveste.

Lecţiile lui Paul Tomiţă
Fostul profesor de fizică şi actualul antreprenor în construcţii se întoarce la începturile pasiunii sale pentru golf. Avea 31 de ani, iar într-o zi curiozitatea l-a dus pînă la Paul Tomiţă, profesorul de golf din Pianu de Jos şi părintele acestui sport în România. "De ce nu mai antrenaţi? De ce aţi dezarmat?", a întrebat Coman. "Voi, comuniştii, sînteţi proşti. Pentru a juca golf îţi trebuie o educaţie corespunzătoare, în timp ce voi distrugeţi totul", a venit descurajarea.

Coman nu s-a lăsat şi l-a convins pe maestru să-i ofere cîteva lecţii: "Mi-a dat două mingi şi o crosă ruginită cu care mai bătea purcelul în coteţ. Noroc că se inventase peria de sîrmă. Parcă o văd şi acum, era un 9 iron, Wilson. Am frecat la ea o săptămînă, dar am scos-o ca nouă. Mă antrenam pe un cîmp unde păşteau oile. Dacă nimerea o minge în iarba mai mare, o căutam şi cîte o oră. Luam palmă cu palmă terenul, fără minge eram pierdut. M-am antrenat în continuu, fanatic, pentru că ştiam că într-o zi se va juca golf şi în România. În anii '90 erau transmisiuni de golf pe Eurosport. Pînă în 2000 nu cred că am ratat vreun turneu la televizor. Microbul fusese bine plasat". Au urmat antrenamente peste antrenamente, 4-5 pe săptămînă, cel puţin 3 ore şedinţa.

"Pas cu pas, ca în viaţă"
Prima lovitură cu crosa a deschis o lume nouă pentru Coman. Au urmat tunee pe toate continentele. Tomiţă îl pregătise. "Dacă vei mînui bine crosa aceasta vei putea vedea toată lumea, jucînd golf". E rîndul lui Viorel să-şi exerseze loviturile. Pare un şaman care ghiceşte capriciile vîntului. Mingea pleacă într-o călătorie plină de pericole. Poate avea un destin tragic şi să sfîrşească într-una din capcanele care pot apărea pe traseu: vegetaţia înaltă, pădurea care anturează o bună parte a traseului sau iazurile care străjuiesc unele green-uri. Corbii sînt şi ei nişte duşmani redutabili. "Se întîmplă des să ne fure mingile. În mod straniu sînt atraşi de obiectele strălucitoare", se amuză Coman. "Marele secret al acestui sport este că te învaţă să iei totul lovitură cu lovitură, pas cu pas, ca în viaţă. Nu există orgolii şi nu e o competiţie cu partenerul de joc. Adversarul tău este terenul pe care trebuie să-l îngenunchiezi, parcurgîndu-l în cît mai puţine lovituri", a încheiat discipolul lui Tomiţă.

A participat la Mondialul din Australia
În 2004, Viorel Coman a participat la turneul final pentru amatori din Australia. Golferul s-a clasat pe locul 22 din 104 participanţi. "Jucam extraordinar atunci. Calificările le-am făcut cu 7 sub handicap într-o zi şi cu 8 sub handicap în cealaltă zi. Aveam experienţă, însă mersesem ca un ţăran la New York. Nu le-am putut spune că vin de pe un maidan, de pe un cîmp. M-a amuzat totuşi o întîmplare cu un partener de joc, un coreean. Eu eram mîndru de trusa mea, una completă totuşi. El a venit şi mi-a spus complice. Nu-i aşa că, venind din Europa, ţi-au pierdut bag-ul în vreun aeroport? Am dat din cap că da! Trusa mea costa 500 de dolari, a lui 5.000!", şi-a adus aminte Coman.

Cine a fost Paul Tomiţă
Paul Tomiţă s-a născut la 14 iunie 1914, în satul Pianu de Jos. La 15 ani, el şi-a părăsit satul natal pentru a merge la Bucureşti. Aici a devenit copilul de mingi şi învăţăcelul profesorului francez J.B. Lammaison, iar din 1932 a devenit asistentul lui J.T. Baker. În toamna lui 1937, Uncle Paul primea la Londra titlul de profesor de golf. Membrii ai familiilor Cantacuzino, Ghica, Brâncoveanu, Ştirbei, Bibescu şi alte personalităţi marcante ale vremii au primit lecţii de la Tomiţă, care a participat la 6 campionate mondiale. Persecutat de comunişti, el a revenit la Pianu de Jos. Aici a înfiinţat clubul de golf care îi poartă numele în 1995. Profesorul s-a stins din viaţă la 90 de ani.

Ce trebuie să ştie un tînăr care vrea să se apuce de golf?
Veteranul Viorel Coman explică: "Puţini ştiu că golful e mai mult decît un sport. Ca să intri într-un club de golf trebuie să ai un profil moral impecabil. Primele reguli pe care le înveţi sînt cele de conduită atît pe teren, cît şi în afara lui. Ţinuta e specială, atitudinea în timpul jocului şi faţă de partenerii de joc trebuie să fie exemplară. Nu înjuri dacă ratezi. Trebuie să respecţi peste 1.000 de reguli, atît de politeţe, cît şi de joc. Pe teren, ai uneori ca parteneri de joc personalităţi, oameni care chiar au reuşit în viaţă, cu care poţi purta o conversaţie liberă, fără bariere şi secretară.

Juniorul se pregăteşte pentru profesionişti
Laurenţiu, fiul lui Viorel Coman, are acum 19 ani. "Cred că ar putea să joace într-o zi la profesionişti. Nu costurile ar fi problema. Dacă se va simţi cu adevărat atras, într-o zi va fi acolo. În golf nu e ca la alte sporturi, să poţi fi promovat cu bani. Aici, dacă n-ai har, mai sînt 100.000 care se luptă să-ţi ia locul. Adevăratului jucător i se deschid uşile cînd trebuie, cu condiţia să fie pregătit", spune tatăl.

"Dumnezeu mi-a îndeplinit visul, redîndu-mi în '89 libertatea şi astfel, jucînd golf, am colindat toată lumea. Ce-ţi poţi dori mai mult pentru o viaţă de om?" (Viorel Coman)

"Acum suntem 200 de jucători. Te sună unul, hai să ne sincronizăm să facem o partidă. Dar acum 10-15 ani era greu, erau 2-3 jucători, dar mai veneau străini" (Viorel Coman)

"Terenul de la Pianu e sălbatic. Foarte multă lume însă nu mai preferă acele terenuri care aduc a perfecţiune. Faci golf senzaţional pe el, dar acolo eşti parcă uşor stînjenit de atîta frumuseţe. Totul e impecabil, fiecare fir de iarbă e proiectat" (Viorel Coman)