Articol de Sebastian Culea, George Nistor - Publicat marti, 28 iulie 2026, 18:03 / Actualizat marti, 28 iulie 2026 18:28
Gazeta Sporturilor a intrat în posesia unui raport încă nepublicat al Curții de Conturi care radiografiază modul în care Agenția Națională pentru Sport (ANS) și instituțiile din subordine au administrat patrimoniul sportiv al statului. Documentul, aprobat de plenul Curții în luna iunie, descrie un tablou pe care auditorii îl consideră atât de grav încât au formulat una dintre cele mai severe concluzii prevăzute de metodologia instituției: o „concluzie contrară”.
În cele 77 de pagini, Curtea descrie un mecanism care s-a perpetuat ani la rând și a permis folosirea unor bunuri aparținând statului cu încălcarea legislației, exploatarea comercială a unor imobile primite gratuit pentru activități sportive, încheierea de contracte care nu respectă condițiile legale, precum și administrarea unui patrimoniu evaluat la miliarde de lei fără o evidență completă și actualizată.
Consecința, spun auditorii, este că statul a pierdut venituri importante, motiv pentru care solicită Agenției Naționale pentru Sport, instituție condusă de Constantin Bogdan Matei, nu doar remedierea situațiilor constatate, ci și calcularea eventualelor prejudicii, identificarea persoanelor responsabile și recuperarea sumelor care s-ar dovedi datorate bugetului public.
Miza este uriașă. Patrimoniul analizat de Curtea de Conturi cuprinde 285 de terenuri și 1.317 construcții, aflate în administrarea Agenției Naționale pentru Sport și a instituțiilor subordonate, cu o valoare contabilă de peste 3,6 miliarde de lei. Au fost analizate baze sportive, stadioane, săli polivalente, complexe olimpice, centre naționale și terenuri care, în teorie, ar trebui să deservească exclusiv interesul public și dezvoltarea sportului.
În practică, concluzia Curții este că ANS nu a exercitat un control suficient asupra modului în care aceste bunuri au fost folosite. Unele au fost exploatate comercial, altele au fost închiriate în condiții pe care auditorii le consideră neconforme cu legea.
Raportul descrie inclusiv active care există în contabilitate, dar nu mai există fizic, construcții ridicate pe terenurile statului și înscrise ulterior în proprietatea unor chiriași, contracte prelungite fără licitații și chirii care nu au mai fost actualizate ani la rând.
391 de milioane de leieste diferența identificată de Curtea de Conturi între evidența contabilă și inventarul centralizat al bunurilor statului.
Agenția Națională de Sport, pusă la zid de Curtea de Conturi
Una dintre cele mai importante concluzii formulate de Curtea de Conturi nu privește un caz particular, ci chiar modul în care Agenția Națională pentru Sport și-a exercitat atribuțiile de administrator al patrimoniului public.
Auditorii arată că instituția nu a verificat periodic dacă bunurile date gratuit federațiilor sportive sunt folosite în scopul pentru care au fost transferate și nici dacă respectă obligațiile prevăzute de actele normative prin care au primit dreptul de folosință.
În consecință, Curtea cere introducerea unor verificări periodice și luarea măsurilor legale în toate situațiile în care se constată că imobilele nu mai sunt utilizate conform destinației pentru care au fost acordate.
Raportul identifică inclusiv situații în care unele federații sportive au continuat să folosească gratuit bunuri ale statului după expirarea actelor care le confereau acest drept. Curtea menționează expres Federația Română de Tenis, imobile din Complexul Sportiv Național Lia Manoliu, bunuri din cadrul Sălii Polivalente și alte baze sportive pentru care drepturile de folosință expiraseră de ani buni, fără ca situația juridică să fie reglementată. În cazul Federației Române de Canotaj, auditorii au constatat o situație similară la Hangarul Centrului Olimpic Năvodari.
Nu sunt însă singurele probleme. Curtea susține că ANS nu a pus în aplicare nici propriile proceduri interne de control. Un ordin ministerial adoptat încă din 2017 prevede verificarea modului în care sunt utilizate imobilele aflate în administrarea sau folosința gratuită a federațiilor sportive. Potrivit auditorilor, aceste verificări nu au fost efectuate, iar instituția trebuie acum să stabilească de ce ordinul nu a fost aplicat, cine răspunde pentru această situație și dacă neaplicarea lui a produs prejudicii patrimoniului public.
Raportul merge mai departe și identifică mai multe categorii de contracte pe care Curtea le consideră neconforme cu legislația în vigoare.
În unele cazuri, bunuri ale statului au fost închiriate fără aprobarea prin hotărâre de guvern cerută de lege. În altele, contractele nu au mai fost revizuite anual, deși actualizarea chiriei reprezenta o obligație legală. Auditorii apreciază că această omisiune ar fi putut conduce la venituri mai mici decât cele care ar fi revenit statului și cer calcularea diferențelor rezultate din lipsa renegocierii.
Există apoi contracte încheiate pe perioade care depășesc limita maximă permisă de legislație, contracte prelungite prin acte adiționale fără organizarea unei noi licitații publice și situații în care obiectul contractului a fost modificat prin extinderea suprafețelor închiriate, tot fără reluarea procedurii de atribuire.
O altă constatare șocantă din această secțiune privește construcțiile ridicate de chiriași pe terenurile statului.
Auditorii afirmă că au identificat situații în care locatarii au edificat construcții pe terenuri aflate în proprietatea publică și și-au înscris ulterior dreptul de proprietate asupra acestora, deși, în opinia Curții, regimul juridic al proprietății publice nu permite o asemenea operațiune. Documentul de control recomandă verificarea tuturor acestor cazuri, radierea înscrierilor considerate nelegale și restabilirea situației juridice conforme cu regimul proprietății publice.
Aceste constatări reprezintă doar cadrul general al raportului. În interiorul lui, Curtea de Conturi dezvoltă mai multe studii de caz, iar unul dintre cele mai importante privește una dintre cele mai cunoscute baze sportive din București.
Baza Năstase - Marica, dată exemplu negativ
Dintre toate exemplele analizate de Curtea de Conturi, unul ocupă un loc aparte prin complexitatea constatărilor și prin notorietatea bazei sportive. Este vorba despre complexul cunoscut astăzi drept Baza Năstase - Marica, administrat de Fundația Academia de Tenis Ilie Năstase.
În raport, auditorii descriu un ansamblu de practici pe care îl consideră incompatibil cu scopul pentru care terenul a fost transmis în folosință gratuită și susțin că o parte dintre activitățile desfășurate în incintă au depășit destinația sportivă stabilită prin actele normative.
Curtea pornește de la cadrul legal prin care fundația a primit dreptul de folosință gratuită asupra terenului aflat în proprietatea statului. Scopul inițial a fost unul clar: dezvoltarea activităților sportive și administrarea unei baze dedicate tenisului.
În urma verificărilor efectuate, inspectorii spun că au identificat o serie de activități comerciale și contracte care ridică probleme de legalitate și au produs venituri ce ar fi trebuit analizate din perspectiva interesului patrimonial al statului.
Mai exact, în interiorul complexului se desfășoară activități economice prin contracte încheiate cu operatori privați, iar Curtea constată că acestea depășesc limitele folosinței gratuite acordate fundației. Auditorii cer ANS să stabilească exact natura acestor raporturi contractuale, veniturile obținute și să analizeze dacă exploatarea comercială respectă condițiile în care baza sportivă a fost transmisă în administrare.
În document sunt analizate inclusiv spațiile destinate alimentației publice și alte suprafețe folosite în scop comercial. Curtea reține că acestea au generat venituri pentru administratorul bazei și solicită verificarea modului în care au fost încheiate contractele, precum și calcularea sumelor care, în opinia auditorilor, ar fi putut reveni statului.
Auditorii insistă asupra unui aspect care apare recurent în raport: atunci când un bun este acordat gratuit pentru desfășurarea unei activități de interes public, administratorul nu poate transforma acel avantaj într-o sursă de venit comercial fără ca statul să analizeze dacă sunt respectate condițiile impuse prin actele normative care au stat la baza transferului. Tocmai de aceea, Curtea cere verificarea tuturor raporturilor juridice încheiate în cadrul bazei și evaluarea beneficiilor economice rezultate din acestea.
Un alt capitol important privește terenurile utilizate pentru noile facilități sportive, inclusiv cele dedicate padelului. Raportul indică existența unor neconcordanțe privind suprafețele folosite și modul în care acestea au fost puse la dispoziția unor operatori economici.
Documentul mai arată că ANS nu a monitorizat în mod eficient activitatea desfășurată în incinta complexului, deși avea obligația legală de a verifica periodic modul în care bunurile publice sunt utilizate de beneficiarii dreptului de folosință gratuită.
Cum au circulat drepturile asupra unor terenuri ale statului
Dacă Baza Năstase-Marica ilustrează, în viziunea Curții, modul în care un bun public a fost exploatat comercial în cadrul unui drept de folosință gratuită, cazul analizat la Sala Polivalentă merge și mai departe. Aici auditorii descriu un lanț de operațiuni juridice care începe în urmă cu mai bine de două decenii și care, în opinia lor, a permis ca o construcție ridicată pe terenul statului să ajungă înscrisă în proprietatea unei societăți comerciale.
Totul a început în anul 2002, când Sala Polivalentă a încheiat un contract cu societatea Romcris Impex privind folosirea unui teren aflat în administrarea instituției.
Situația devine și mai complicată în 2019, când societatea comercială obține înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra construcției edificate pe terenul statului. Curtea consemneazăcă această situație trebuie analizată din perspectiva regimului juridic al proprietății publice și recomandă Agenției Naționale pentru Sport să întreprindă demersurile necesare pentru verificarea legalității înscrierilor, radierea celor considerate neconforme și reînscrierea drepturilor statului acolo unde se impune.
În paralel, echipa de control solicită calcularea eventualelor prejudicii și evaluarea tuturor beneficiilor economice obținute prin exploatarea terenului și a construcțiilor. Este unul dintre cele mai ferme capitole ale raportului, atât prin amploarea măsurilor dispuse, cât și prin consecințele juridice pe care le-ar putea avea dacă recomandările Curții vor fi puse integral în aplicare.
Ce au în comun Sala Polivalentă și Sun Plaza
Cazul Romcris Impex nu este singurul exemplu pe care Curtea îl folosește pentru a ilustra modul în care au fost administrate bunurile statului. În același capitol, se analizează și situația unui alt teren aflat în administrarea Sălii Polivalente, pe care, în timp, avea să fie dezvoltat unul dintre cele mai mari proiecte comerciale din București, mall-ul Sun Plaza.
Raportul face referire la constituirea unui drept de superficie în favoarea companiei Hein România, operațiune pe care Curtea o consideră incompatibilă cu competențele pe care le avea instituția care administra terenul. Auditorii susțin că Sala Polivalentă nu avea baza legală pentru constituirea unui asemenea drept asupra unui bun aparținând domeniului public al statului și solicită ANS să analizeze toate actele încheiate, să stabilească efectele juridice produse și să determine dacă statul a fost prejudiciat prin aceste operațiuni.
Pentru Curtea de Conturi, problema nu este existența unui centru comercial în sine, ci procedura prin care s-a ajuns la această situație și competența autorităților care au încheiat documentele respective. Tocmai de aceea, raportul nu stabilește el însuși nulitatea actelor, ci cere Agenției Naționale pentru Sport să efectueze toate demersurile necesare pentru clarificarea situației și, dacă este cazul, pentru recuperarea prejudiciilor rezultate din administrarea patrimoniului public.
Din aceeași logică fac parte și numeroasele constatări privind contractele de închiriere. Curtea identifică situații în care bunuri ale statului au fost închiriate fără hotărârea de guvern cerută de lege, contracte încheiate pe perioade mai mari decât limita permisă, chirii care nu au fost actualizate anual și acte adiționale prin care suprafețele închiriate au fost extinse fără organizarea unei noi licitații. Pentru fiecare dintre aceste categorii, auditorii solicită analizarea impactului financiar și calcularea veniturilor pe care statul ar fi trebuit să le încaseze.
Federația Română de Tenis, pe lista neregulilor
Un capitol consistent este dedicat Federației Române de Tenis, una dintre entitățile care au beneficiat de drept de folosință gratuită asupra unor bunuri aparținând statului.
Curtea constată că dreptul de folosință asupra unor imobile a expirat, iar situația juridică nu a fost reglementată, în condițiile în care bunurile au continuat să fie utilizate. Auditorii includ Federația Română de Tenis pe lista entităților pentru care ANS trebuie să clarifice regimul juridic al imobilelor și să adopte de urgență măsurile necesare pentru intrarea în legalitate.
Federația nu este însă singura menționată. Raportul face referire și la Federația Română de Taekwondo, Federația Română de Atletism, Federația Română de Haltere, Federația Română de Motociclism și Federația Română de Canotaj, fiecare dintre aceste cazuri fiind însoțit de constatări privind folosirea patrimoniului public, încheierea unor contracte sau lipsa unor verificări din partea Agenției Naționale pentru Sport.
Patrimoniu de miliarde, evidențe greșite de 391 de milioane de lei
Dacă prima parte analizează contracte și situații juridice concrete, cea de-a doua mută atenția asupra unei probleme și mai profunde: modul în care este administrată evidența patrimoniului statului.
Constatările Curții sunt, poate, cele mai îngrijorătoare din întregul document. Auditorii identifică diferențe de 390.620.010 lei între evidențele contabile ale Agenției Naționale pentru Sport și inventarul centralizat al bunurilor aparținând domeniului public al statului.
Au fost descoperite clădiri care figurează în contabilitate, deși au fost demolate cu ani în urmă, dar și construcții ridicate pe terenurile statului care nu apar în evidențele contabile. Unele active nu au fost casate, deși nu mai există fizic, în timp ce altele nu au fost niciodată înregistrate corespunzător.
Curtea identifică inclusiv situații în care bunurile nu au fost reevaluate conform obligațiilor legale sau în care situația cadastrală și cea din cartea funciară nu corespund realității din teren.
În cazul Sălii Polivalente, de exemplu, auditorii constată că în contabilitate figura în continuare o clădire demolată încă din 2007. În alte situații, verificările au scos la iveală construcții existente în teren, dar absente din inventarul contabil.
Verificarea inventariază și alte categorii de probleme: bunuri fără documente complete de proprietate, active pentru care nu au fost finalizate procedurile cadastrale, terenuri și construcții cu valori contabile incorecte, reevaluări neefectuate și bunuri pentru care situația juridică nu fusese clarificată nici după mai mulți ani.
Toate aceste constatări explică de ce Curtea de Conturi a ales cea mai severă formulă de concluzie pe care o poate emite într-un audit de conformitate. În opinia auditorilor, nu este vorba despre abateri izolate, ci despre deficiențe generalizate care afectează modul în care Agenția Națională pentru Sport administrează patrimoniul public aflat în responsabilitatea sa.
Raportul se încheie cu o listă amplă de măsuri obligatorii. ANS trebuie să clarifice situația juridică a numeroase imobile, să actualizeze evidențele contabile și cadastrale, să stabilească întinderea eventualelor prejudicii, să identifice persoanele responsabile și să recupereze sumele pe care Curtea apreciază că statul ar fi trebuit să le încaseze. Termenul general de implementare a măsurilor este anul 2027.
Ai o informație? Scrie-ne pe [email protected]! Gazeta își protejează întotdeauna sursele.
Fosta mare jucătoare de tenis, de nerecunoscut la evenimentul organizat la Moscova
