La un pas de premiera olimpică » România poate avea la Tokyo doi reprezentanți într-un sport aflat la început în țara noastră

• Gazeta vă oferă timp de șase zile o situație la zi despre Jocurile Olimpice, programate între 23 iulie și 8 august. Azi, despre un sport în care România nu a participat până acum la JO
• Au mai rămas 114 zile până la startul JO 

Considerat un sport care te împinge să-ți depășești limitele, triatlonul a explodat la nivel internațional în urmă cu câteva decenii. Îmbinarea dintre înot, alergare și ciclism a atras atenția iubitorilor de mișcare, iar Iron Man pe cea a televiziunilor. Chinul la care sunt supuși cei mai temerari și imaginile cu sportivii în pragul leșinului de la finalul cursei au făcut înconjurul lumii. În România a ajuns un pic mai târziu, chiar înaintea trecerii în noul mileniu. 

„Spre finalul anilor ’90 au apărut primii sportivi, a fost o perioadă romantică, ce s-a menținut până în 2009, când a avut loc pentru prima oară triatlonul de la Mamaia. Prima competiție organizată modern, cu cronometraj electronic, cu toate avizele luate, cu tot ceea ce înseamnă un concurs de triatlon. În timpul acesta, în multe alte țări din lume, fenomenul crescuse, era deja o atracție, mai ales că din 2000 devenise sport olimpic", povestește președintele Federației Române de Triatlon, Vlad Stoica. 

Primii pași timizi 

Primul triatlon organizat la noi în țară s-a desfășurat la Reci, în Covasna, în 1998, dar a fost ceva la nivel de amatori, de la condiții la sportivii prezenți. „La început, erau foști înotători, poloiști, schiori de fond, atleți, oameni cărora le plăcea să facă sport și căutau să mai aibă șansa de a se întrece, să fie competitivi. Ulterior, au început să vină oameni care nu făcuseră neapărat sport de performanță, dar le plăcea această idee”, explică Vlad Stoica.

„Nu este un sport ușor, dar are un impact negativ mai mic asupra sănătății comparat cu alergarea și este mai puțin plictisitor comparat cu ciclismul. Spargerea monotoniei și completarea unui sport cu celălalt îl fac atractiv. Însă faptul că este ceva mai costisitor atrage și o anumită categorie de oameni"- Vlad Stoica, președinte Federația Română de Triatlon

El însuși fost poloist la Steaua, a bifat primul concurs la triatlon peste hotare, din postura de component al lotului național militar, în 1999. Salt uriaș De la câteva zeci de entuziaști, numărul practicanților a crescut constant în ultimul deceniu, ajungând chiar și la 4.000 de sportivi amatori și profesioniști. 

Pasul cel mare l-a reprezentat organizarea de competiții la nivel din ce în ce mai înalt, în frunte cu Triathlon Challenge Mamaia, rebotezat între timp H3RO, care a depășit multe bariere. Considerat cel mai mare concurs din sud-estul Europei, s-a transformat într-un festival de sport care a cuprins și o etapă de Cupă Europeană și a adus la start sportivi cu medalii la marile competiții internaționale. 

„Numărul de practicanți a fost în creștere până în 2019, acum nu mai știm exact pentru că nu am prea avut competiții din cauza pandemiei, dar pot spune că sunt în jur de 1.000 de sportivi legitimați, amatori și de performanță. Spre bucuria noastră, au început să apară multe cluburi cu copii", spune președintele federației. 

Costisitor doar pe jumătate

 Chiar dacă pare un sport elitist, triatlonul este deschis multor categorii sociale, costurile pentru amatori variind în funcție de nivelul de competitivitate. „Poate să fie extrem de costisitor, dacă te lași influențat de partea de consumerism. Dacă practici doar de plăcere, cu până la 2.000 de euro te încadrezi cu tot echipamentul, unul bun, plus un abonament la sală. În cazul sportivilor de performanță, lucrurile se mai schimbă. La copii, costurile sunt mult mai mici, la cadeți se duc spre 1.500 de euro pe an, iar la juniori, unde este nevoie de biciclete mai performante, se dublează. În multe cazuri, la sportivii de performanță, se ocupă cluburile de aceste aspecte”, a spus Stoica.

„Sigur, există biciclete foarte scumpe, dar acestea au sens doar la nivel de profesioniști. Altfel, una de 2.000 de euro își face treaba la fel ca una de 10.000 de euro. Eu nu recomand echipamente scumpe dacă nu ai nevoie neapărat. Este o chestie care ne influențează negativ sportul, pentru că unii amatori au echipamente foarte scumpe și îi alungă pe cei care vor doar să se simtă bine, să facă sport, să se bucure că sunt însoțiți de familie. Se creează un decalaj destul de mare", dezvăluie Vlad Stoica. 

Calificare la Tokyo 

Progresul a fost remarcabil și la cel mai înalt nivel, iar România e la un pas de a fi reprezentată pentru prima oară la Jocurile Olimpice. Naturalizat în urmă cu doi ani, francezul Felix Duchampt a adunat deja punctele necesare pentru calificarea la Tokyo. 

Foarte aproape de cea mai mare competiție sportivă din lume este și Antoanela Manac, constănțeanca așteptând confirmarea în urma etapelor de calificare din acest an. Mai mult, în capitala Japoniei va merge și Adina Dușa, care va fi unul dintre cei 24 de arbitri internaționali care vor juriza concursul de triatlon. 

„Felix Duchampt este ca și calificat, iar Antoanela Manac are în continuare șanse mari. Dacă Felix are deja punctele necesare, Anto este la limită cu punctele și încă nu știm sigur ce se va întâmpla. Va merge la trei etape de Cupă Mondială, la Lisabona, Arzachena, în Italia, și Huatelco, în Mexic, unde sperăm să obțină punctele pentru a merge la Tokyo. Sută la sută, avem prezent un arbitru român, în premieră: Adina Dușa, care a fost aleasă și în Comisia de Dezvoltare a federației europene", spune cu mândrie Vlad Stoica. Proba olimpică înseamnă 1,5 kilometri înot, 40 kilometri ciclism și 10 kilometri alergare.

„Vârful de organizare în triatlonul românesc a fost cu 24 de evenimente într-un singur an, acum au scăzut la jumătate din cauza pandemiei"- Vlad Stoica, președintele Federației Române de Triatlon

„Medalie în următorii 10 ani!"

Vlad Stoica, președintele federației de triatlon, estimează că adevăratele rezultate tricolore vor începe să vină din 2023, apoi se va ajunge și la podium

- Vlad, sunt 8 ani de la înființarea federației. Se poate spune că triatlonul românesc este încă în perioada de început? 
- Cu o federație atât de tânără, este clar că suntem doar la început de drum în privința sportului de performanță. Dar avem posibilitatea de a produce rezultate mari. Avem un lot foarte consistent de sub 23 masculin, care poate să ne dea sportivi atât pentru Jocurile Olimpice de la Paris, cât și pentru cele de la Los Angeles.

- Cum vă descurcați din punct de vedere financiar? 
- Suntem susținuți de Ministerul Tineretului și Sportului, de către COSR, prin programul olimpic, și completăm cu venituri proprii. Proporția veniturilor proprii este de jumătate din bugetul total, ceea ce pentru o federație înseamnă ceva! Suntem într-o zonă limitată, bugetul nu este mare, anul trecut în jur de 300.000 de euro. Cu cât avem mai mulți bani de investit, cu atât putem produce rezultate mai importante. Potențialul este mare, vin din urmă sportivi buni și cred că, pe termen lung, avem șanse la medalii olimpice, mondiale sau europene. Dacă va fi un buget mai consistent și vom putea investi în centre. La raportul dintre banii investiți și performanțe ne-aș plasa pe primul loc față de alte federații din lume. Bugetul este extrem de mic și suntem aproape de vârf! O să producem și niște surprize anul acesta, dar adevăratele rezultate vor veni începând cu 2023.

- De unde vin acești sportivi? 
- Pe ceea ce înseamnă înalta performanță, calea olimpică, vin majoritatea din înot. Intră la triatlon la vârste între 13 și 18 ani și, în felul acesta, noi îi avem deja formați pentru proba la care dacă nu stai bine, nu ai cum să termini o cursă.

- Când de greu este să organizezi competiții în România? 
- Totul ține de partea de drum, să fii aproape de un lac și să poți alerga în siguranță. Nu-i ușor, dar România este destul de permisivă, dacă vorbim despre niște orașe precum Constanța și Târgu Mureș, care au devenit centre importante pentru triatlon. Mamaia este locul ideal pentru că oferă spectacolul ideal pentru susținătorii sportivilor, capitol pe care insistă mult și federația internațională. 

- Unde vezi triatlonul românesc peste un deceniu? 
- Peste 10 ani, văd triatlonul românesc ca fiind o forță la nivel european, cu o medalie la marile competiții, chiar și Jocurile Olimpice. O spun cu toată responsabilitatea.

Trei președinți în 8 ani 

Trei președinți în 8 ani Înființată în 2012, Federația Română de Triatlon a avut trei președinți până acum. Adrian Nanulescu a fost în primul mandat, urmat de Peter Klosz , dispărut dintre noi în mod tragic anul trecut, la doar 49 de ani, din cauza unor probleme cardiace, și Vlad Stoica, ales la începutul lunii noiembrie. 

„Am fost în federație încă de la început, am fost membru fondator și organizatorul unei competiții importante, fiind apropiat de Peter și știind pe toată lumea, așa că m-am acomodat foarte rapid. În schimb, mi-a deschis perspectiva înaltei performanțe, la care mi-am dorit foarte mult să contribui și nu-mi găsisem încă rolul. Ca sportiv nu am reușit, ca organizator de evenimente am ajuns la un anumit nivel, dar aici am posibilitatea să fac cu adevărat înaltă performanță. Lucrul acesta îmi place atât de mult încât mă motivează și mă face să nu văd alte neajunsuri. Am găsit o echipă funcțională, cu care am putut să continui toate programele și am venit și cu altele noi", a mărturisit Vlad Stoica, organizator al H3RO Mamaia din postura de președinte al CS Smartatletic.

Citește și alte materiale despre Jocurile Olimpice:

Ultimele bilete pentru Japonia » GSP îți prezintă sportivii români care mai au șanse de calificare la Jocurile Olimpice

60 pentru Tokyo » GSP îți prezintă sportivii români care au deja biletul pentru Jocurile Olimpice din Japonia