Articol de Marian Ursescu - Publicat duminica, 31 august 2014 00:00 / Actualizat sambata, 30 august 2014 23:38
Cristina Grigoraş şi Laura Oprea au terminat pe locul patru finala de la doi rame, la Mondialele de la Amsterdam. Cea mai tînără barcă a fost a doua pînă la jumătatea cursei, dar a capotat pe ultima mie.
Pe canalul De Bosbaan, vîntul suflă puternic, iar picăturile de ploaie îşi fac simţită prezenţa. Olandezii nu se sperie însă. Au pedalat tot oraşul, şi-au legat bicicletele în locurile amenajate special şi acum şi-au luat locurile în tribune. Sînt peste 3.000 de spectatori. Biletele la finală s-au vîndut cu luni bune înainte de începerea evenimentului.
Afară nu sînt mai mult de 17 grade. Vîntul face ca temperatura să pară şi mai scăzută. La starul probei de doi rame fără cîrmaci, finalistele. Mai întîi britanicele Helen Glover şi Heather Stunning.
Sînt campioane olimpice, mondiale, dar şi lider în clasamentul mondial. În ordinea favoritelor, urmează SUA, Noua Zeelandă, iar pe culoarul doi româncele Cristina Grigoraş şi Laura Oprea. Apoi Australia şi Africa de Sud.
Primii 1.000 de metri excelenţi
"Tricolorele" încep cursa puternic. "Strocul", bărcii noastre, mezina Oprea, 20 de ani, trimite 18 bătăi de rame pe minut. E bine, sîntem lîngă britanice după primii 500. Specialiştii consideră că Glover şi Stanning nu pot fi bătute. Şi după felul cum trag la rame, aşa pare.
Avansul creşte văzînd cu ochii. Au trei secunde la jumătatea cursei faţă de românce. Nu le mai interesează britanicele. Laura şi Cristina trag cu coada ochiului în dreapta lor. Acolo sînt şi americancele şi neo-zeelandezele. Rezistă încă, dar avansul luat s-a cam evaporat. Rămînem pe doi.
Vine partea cea mai grea a cursei. Atunci cînd picioarele se îngreunează, umerii nu te mai ascultă. Americancele Kalmoe şi Simmonds parcă şi-au pus motor. Trec rapid pe lîngă românce. Ce e mai grav, e că şi Trappitt şi Scown, neo-zeelandezele, au depăşit barca României.
Miza prea mare?
Laura Oprea e la prima competiţie majoră de senioare. Cristina Grigoraş e şi ea prima dată în barca de doi rame la un Mondial. Cele două par copleşite. Pe următorii 500 de metri scot abia al cincilea timp şi asta se vede la general. Au căzut pe patru. E locul lor. Aşa spuneau specialiştii la începutul cursei şi au avut dreptate. Bronzul e departe pentru românce. La patru secunde, ceea ce, în canotaj, e enorm. Lacrimile apar pe obraji. Barca alunecă uşor pe apa de culoare verde închis şi trage lîngă ponton.
În faţa tribunei oficiale au rămas doar medaliatele. Helen şi Heather se îmbrăţişează. Au cîştigat un nou titlu. Ce e mai important însă pentru ele e faptul că au obţinut cel mai bun timp din istorie: 6:50,61. Le-au detronat pe româncele Georgeta Andrunache şi Viorica Susanu care în 2002, la Sevilla, trecuseră cei 2.000 de metri în 6:53,80.
Laura şi Cristina pleacă rapid spre hotel. Merg să se odihnească. Mîine le aşteaptă o nouă cursă. Vor intra în barca de opt plus unu şi vor încerca să obţină medalia mult visată. Va fi şi acolo foarte greu, mai ales că specialiştii din canotaj spun că primele două locuri sînt ocupate de SUA şi Canada. Ce ţi-e şi cu specialiştii ăştia! Ei nu pot fi contrazişi?
Şase medalii în ultimii 20 de ani
Proba de doi rame e una dintre probele în care România a cîştigat cele mai multe medalii, de-a lungul timpului, atît la Mondiale, cît şi la Jocurile Olimpice. În ultimii 20 de ani, la Mondiale, România a fost de şase ori pe podium la doi rame feminin.
De două ori a fost aur, prin Susanu şi Andrunache (2001 şi 2002), iar de patru ori a fost argint: Iulia Bobeică şi Elisabeta Lipă (1994), Veronica Cochelea şi Georgeta Andreunache (1997), Camelia Lupaşcu şi Nicoleta Albu (2009), Roxana Cogianu şi Nicoleta Albu (2013).
5 medalii între care patru de aur a obţinut România la Jocurile Olimpice în istoria probei de doi rame feminin. Georgeta Andrunache are trei medalii în această probă, prima alături de Doina Ignat (2000), următoarele alături de Viorica Susanu (2004, 2008)
