EXCLUSIV Orașul din România care a „dat” un stadion pe o pădure » Locul ascuns despre care nici localnicii nu știu

De unde, printre alții, a pornit spre vârful performanței marea săritoare în lungime, Anișoara Cușmir (64 ani), deținătoare a unui record mondial fabulos la acel moment, de 7,43 metri, obținut în 1983, și mai apoi campioană olimpică Los Angeles, în 1984.

Și probabil că mulți dintre brăileni, în special cei din generația 30-35 de ani și mai încoace, nu știu nici ei de această arenă. Or fi auzit de ea, dar doar din poveștile celor mai în vârstă.

Fiindcă de prin 1997 încoace, de când s-au făcut ultimele investiții acolo, stadionul a fost uitat, iar acum pur și simplu a dispărut, înghițit de natură. Dacă vrei să vezi picătura din paharul gol, poți spune că Brăila a pierdut o arenă sportivă, dar a câștigat o nouă pădure.

O bază sportivă construită în 1970, ajunsă doar un alt loc părăsit. Oamenii spun că e folosit de multe ori ca refugiu de către cei care, departe de priviri, comit ilegalități și își injectează diverse substanțe. Chiar când am ajuns, un tânăr părăsea locația, dubios de grăbit și cu o privire speriat-pierdută.

GALERIE FOTO. GSP a descoperit stadionul devenit pădure

+22 FOTO

E adevărat, în același timp, un bărbat de plus 45 alerga pe marginea de beton a ceea ce fusese cândva o pistă de atletism.

Per total însă, orașul, despre care localnicii spun că „iarna și mai ales în timpul vacanței elevilor nu mai ai unde să faci sport, fiindcă totul se cam închide", tot iese pe minus.

Stadionul de atletism, adică urme din ce a mai rămas din el, este lipit de „Municipal”, arena unde juca Dacia Unirea Brăila, acum dispărută și ea. Iar acum fotbalul din oraș mai respiră doar la Liga a IV-a, prin echipa Suporter Progresul Brăila, echipă care s-a mutat la Lacul Sărat o localitate limitrofă orașului.

Acum și stadionul de fotbal e în paragină. Pista de atletism din jurul gazonului, acoperită cu un fel de zgură, un amestec de praf negru și pământ, mai găzduiește din când în când antrenamentele atleților specializați pe distanțe medii și lungi.

Care o mai stropesc, o îndreaptă cu tăvălugul, să poată alerga, după ce o văluresc motocicliștii de dirt-truck, care se pregătesc tot acolo.

Așa au crescut generații întregi de atleți ai urbei, printre care și Anamaria Necoară (fostă Ioniță), acum director al CSM Brăila. A fost multiplă campioană națională și balcanică în probele de 400m plat și 400m garduri, participantă la europene, mondiale și membră a ștafetei României de 4x400m la JO de la Rio (2016)

Cea care ne-a condus spre „stadion” de atletism, un loc cu o situație juridică încurcată, complicată, motiv pentru care a și ajuns să moară.

Schița fostului stadion de atletism

Necoară conduce clubul care mai are 9 secții sportive și 170 de sportivi legitimați. Și ne mărturisește din start că „eu m-am apucat de atletism la 12 ani, prin 2000, am concurat 18 ani, dar nu am prins niciodată stadionul funcțional”.

Nici nu-ți dai seama când intri în ceea ce fusese cândva stadionul de atletism. Treci printr-o spărtură a ceea ce a fost un gard de beton, din care au mai rămas doar câteva segmente. Și ajungi pe o potecă pietruită și denivelată.

Tot aștepți să vezi ceva să semene a stadion când ți se spune că „aici suntem pe stadion, poteca asta pe care stăm e, de fapt, fosta pistă de atletism, de 400 de metri și 8 culoare”. E de-a dreptul șocant.

„Din gâlceava politicienilor am rămas cu nimic!”

Se mai văd vechile vestiare, acum cu geamurile sparte și cu ușile blocate, să oprească locatarii ocazionali, mai ales pe timpul iernii. Iar din vechea tribună de 1.500 de locuri nu mai e nici urmă. Era din fier și a fost furată bucată cu bucată.

Oamenii locului spun că „prin '98 a venit doamna Iolanda Balaș, care era președinta federației de atletism. A vrut să pună tartan pe pista stadionului de atletism, de la o firmă din străinătate, specializată în așa ceva.

Il punea gratis, peste zgura care era. Dar s-a iscat o ceartă dintre politicienii PSD și PNL, care conduceau orașul. Și din gâlceava lor am rămas noi fără o pistă modernă, care ar fi rezistat decenii. Iar stadionul de atletism a ajuns cum este azi. Adică nimic”.

Totul e încremenit până nu se rezolvă problema unui unic proprietar

Anamaria Necoară explică: „Din 1992, conform Ordinului 100 al MTS, acest stadion a fost dat în folosința CSM Brăila împreună cu alte baze sportive din oraș. În 1996 a fost predat a fost predat Ministerului Educației, el fiind funcțional, cu pistă de zgură, cum erau stadioanele înainte.

Acolo s-au investit bani, dar s-a ajuns la stadiul la care este acum. A fost dat atunci pe 10 ani, dar nu a fost preluat în 2006 de CSM Brăila, pentru că nu era gata renovat, cum trebuia. Fostul director de la club, domnul Neta l-a preluat în 2014. Situația juridică este complicată pentru că în acei ani terenurile nu aveau valoare, avea valoare numai infrastructura de pe ele.

Noi, CSM Brăila avem pista de atletism, iar pe terenul de gazon pista de sărituri cu groapa de nisip și pista de suliță, plus vestiarele. Iar Primăria Brăila deține restul acelui teren din mijloc, care era cu iarbă, unde se desfășoară probele de suliță, greutate sau ciocan, precum terenul care înconjura pista de atletism.

Tocmai de aceea, fiind doi proprietari, investițiile au fost oprite, nu s-a putut face nimic. ANS nu a putut cheltui atât să-l refacă, noi și Primăria Brăila la fel. În 2018 a fost o Hotărâre de Guvern prin care să treacă la Primărie, dar ministerele avizatoare au dat vot negativ.

Inclusiv acum sunt discuții, am vorbit și cu domnul primar Dragomir. Primăria vrea stadionul de atletism, dar trebuie să se dea o nouă Hotărâre de Guvern, care să treacă. Baza a mai fost defrișată, dar investiția părea mare pentru ANS pentru a fi adusă la stadiul funcțional”.

Doar 10 culoare de 50m și 100m în zona Brăila-Galați

Acum, secția de atletism de la CSM Brăila mai are doar „10 sportivi care participă în competiții naționale și peste 20 de copii care frecventează antrenamentele”. Se pregătesc la sala Carantina, tot proprietatea clubului, unde avem o pistă de 50 de metri, cu 4 culoare.

Sau pe pista de la LPS Brăila, din apropiere, care are 6 culoare de 100 de metri. O pistă făcută la insistența profesorului de atletism Nicolae Iorga, din fonduri europene. „Sunt singurele piste din Brăila și din împrejurimi, că nu avem nici la Galați”, a mai spus Anamaria Necoară.

Și totuși, săritorul în lungime Denis Buzoiu a prins un loc 10 la Mondialele U23 din acest an, de la Los Angeles. Iar secția are încă sportivi campioni naționali la juniori 1, 2 sau la tineret.

Din cauza infrastructurii precare, directoarea Necoară mai spune că „ne-am axat mai mult pe probe scurte de alergare sau pe cea de săritură în lungime, fiindcă nu avem piste pentru cele medii și lungi. Și eu m-am antrenat tot pe pista de dirt-truck de la stadionul de fotbal”.

La final a mai spus că „speranța moare ultima. Dar trebuie să rezolvăm întâi situația juridică a stadionului. A fost aici și domnul ministru Stroe și la fel a zis. Și apoi, că o fi CNI, că o fi Primăria, trebuie să rezolvăm într-un fel, să fie doar un singur proprietar.

Eu am vorbit cu domnul Constantin Matei, președintele ANS și vor să-l dea, că baza aparține statului, dar prin ANS. Doar că Agenția de sport nu are fonduri să rezolve această situație".