Articol de Oana Duşmănescu - Publicat luni, 23 decembrie 2024 11:52 / Actualizat luni, 23 decembrie 2024 13:38
Julien Alfred, 23 de ani, campioană olimpică la 100 de metri, nu a avut o viață ușoară și a vrut să renunțe măcar temporar la atletism chiar cu câteva luni înainte de Jocurile Olimpice de la Paris 2024.
Alfred, care a cucerit la Paris și argintul la 200 de metri, a adus glorie țării sale, mica insulă caraibiană St. Lucia. La 12 ani, Julien și-a pierdut tatăl, iar la 14 ani a plecat în SUA pentru a-și urma visul olimpic.
După ce a cucerit aurul în proba-regină a atletismului olimpic, autoritățile din St. Lucia au înființat o sărbătoare națională care poartă numele lui Julien Alfred.
Însă cu numai câteva luni înainte de a lua parte la Jocurile Olimpice de la Paris, scrie BBC, Alfred era cât pe ce să anunțe că se retrage de la competiția la care toți sportivii vor să ajungă.
O cădere nervoasă era să fie obstacolul din calea lui Julien Alfred spre Jocurile Olimpice de la Paris
„În timpul sezonului am avut o cădere nervoasă. I-am spus antrenorului meu că nu vreau să continui și i-am transmis agentului meu să-mi anuleze toate concursurile la care îmi anunțasem prezența”, a povestit sportiva din St. Lucia.
„Nu mai voiam să alerg. Eram foarte dură cu mine însămi. Aveam câteva kilograme în plus, nu-mi găseam liniștea pe plan mental și simțeam că nu pot merge mai departe”, a mărturisit Julien Alfred.
„Antrenorul m-a scos o vreme de pe pista de alergare, am purtat o discuție lungă și amândoi am plâns la telefon. Ultimul lucru pe care mi l-a spus a fost: «Ești gata să devii campioană olimpică?» El credea în forța mea de a atinge acel obiectiv”.
Antrenorul lui Alfred este Edrick Floreal, care le mai are ca eleve pe britanica Dina Asher-Smith și pe irlandeza Rhasidat Adeleke. În cazul sportivei din Caraibe, convingerea sa s-a adeverit: Julien Alfred a devenit campioană olimpică la 100 de metri - prima medalie la JO din toate timpurile pentru țara sa.
Antrenorul lui Julien Alfred nu i-a dat voie să se piardă pe drumul spre Jocurile Olimpice
Vicrtoria a fost cu atât mai prețioasă cu cât Julien, cu timpul de 10,72 secunde, a lăsat-o cu medalie de argint pe marea favorită, americanca Sha'Carri Richardson, campioana mondială a probei.
Privind înapoi la triumful de astă-vară, de la Paris, Alfred a mărturisit că bucuria ei s-a împletit cu tristețea. Atinsese cea mai importantă culme a carierei sale, dar tatăl ei, care a murit în 2013, nu a fost acolo s-o aplaude.
„Doamne, cât am plâns! Mi-am dat seama cât de departe am ajuns, însă tata nu era alături de mine. M-a durut cumplit că nu mai putea fi lângă mine”, a spus tânăra atletă.
De altfel, moartea lui Julian, tatăl lui Julien, a fost o lovitură serioasă pentru pasiunea față de atletism a acesteia - el era cel care o ducea la antrenamente și care se lăuda tuturor prietenilor cu rezultatele sportive ale fiicei sale.
Moartea tatălui lui Julien Alfred nu a lăsat-o să se bucure sută la sută de aurul olimpic la 100 de metri
„Am simțit că omul care și-a dorit cel mai mult să ajung în acest punct al carierei mele nu mai era pe lume. Am simțit că nu mai puteam continua”, și-a reamintit Julien Alfred.
Alfred a revenit pe pista de alergare după o pauză destul de îndelungată și a cucerit aurul la 100 m (Commonwealth Youth Games 2017) și argintul (Youth Olympic 2018).
La CM din 2023, Alfred a încheiat pe locul 4 cursa de 200 de metri și pe locul 5 proba de 100 de metri. Apoi, în martie 2024, a cucerit medalia de aur la 60 de metri la CM de sală.
Însă, în loc să-i sufle în pânze, acest succes aproape că i-a zdruncinat ambițiile olimpice. „Nu mai eram motivată ca înainte”, a explicat Julien. „Simțeam o presiune enormă de câte ori concuram, pentru că de-acum compatrioții mei aveau așteptări de la mine, iar mie mi se părea că nu voi atinge niciodată pretențiile lor”.
Julien a discutat aceste stări cu antrenorul și cu agentul ei, ajungând la concluzia că trebuie să acorde prioritate sănătății sale mintale și să se retragă din competiții. Atunci atleta a recunoscut că, pe la începutul anului, s-a temut că nu va face față, din punct de vedere fizic, unui concurs ca Jocurile Olimpice.
Cumva însă fata din St. Lucia și-a revenit: în iulie, la etapa de Diamond League de la Londra a scos cel mai bun timp al său la 200 de metri: 21,86 secunde.
Medaliile din probele de 100 și 200 de metri au fost măsura eforturlui său, dar și a încrederii sale în sine. „Am străbătut o cale lungă. La 14 ani am plecat de-acasă, m-am mutat mai întâi în Jamaica, apoi în Texas. Am trecut prin nenumătare concursuri de selecție, mi-am făcut o mulțime de reproșuri, m-am confruntat cu mari dificultăți”, a mai spus Alfred.
Julien Alfred - fericită că victoria sa de la Paris îi ajută, indirect, țara
„Când am trecut finișul și mi-am dat seama că am câștigat aurul olimpic, acel lucru pentru care am muncit atât de mult toată viața mea, am avut un sentiment formidabil. Și am strigat cât m-au ținut plămânii”, a completat atleta.
Julien a fost primită de micuța țară din Indiile de Vest, dintre Martinica și Barbados, ca o eroină națională. De aceea a declarat că e hotărâtă să-și folosească faima pentru a dezvolta sportul din St. Lucia, dar și pentru a-și promova patria din punct de vedere turistic.
„Mă bucur din tot sufletul că pot reprezenta St Lucia. Viața mea s-a schimbat în multe feluri. Dar și mai important este felul în care triumful meu a schimbat în bine existența altor oameni”, a conchis julien Alfred.
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
